Tu poți înmulți numărul 9,736.316 cu 3,7 în capul tău? Sunt oameni care pot. Și nu au neapărat un IQ ridicat. Creierul funcționează în moduri extraordinare. Unitatea noastră centrală este o rețea puternică de celule care poate face lucruri incredibile, însă, cei mai mulți dintre noi nu au nici cea mai vagă idee cum funcționează. Expertul în biologie moleculară John Medina a stabilit 12 lucruri extrem de interesante despre cum funcționează creierul și ce semnifacție au acestea acestea în viața noastră de zi cu zi:
1. Supraviețuirea este un instinct de bază, iar creierul a evoluat pentru a ajuta oamenii să supraviețuiască.
2. Exercițiile fizice ajută la stimularea creierului tău.
3. Somnul ajută creierul să funcționeze mai bine.
4. Stresul crează probleme creierului, făcându-i mai dificil procesul de învățare.
5. Cablajul fiecărui creier este diferit.
6. Atenția creierului este atrasă prin stimularea lucrurilor.
7. Memoria este construită prin repetarea lucrurilor către creier.
8. Integrarea senzorială intră în joc atunci când îți stimulezi toate simțurile.
9. Viziunea este cel mai important simț al tău.
10.Muzica îmbunătățește cogniția.
11. Genul afectează modul în care funcționează creierul.
12.Explorarea este bună pentru creier.
Vă propun să explorăm și noi împreună fiecare dintre aceste reguli despre funcționarea creierului. Veți descoperi modalități fascinante de a valorifica funcțiile naturale ale creierului, astfel încât să puteți prospera în orice mediu sau domeniu al vieții.
Supravieţuirea
Când vine vorba despre evoluție, există două moduri de a supraviețui: să devii mai puternic sau să devii mai inteligent. Strămoșii noștri au fost o pradă ușoară în fața unor animale mai rapide și mai puternice, așa că, pentru a supraviețui, au adoptat calea mai inteligentă adăugând mai mulți neuroni în creierul lor. În timp ce animalele au dezvoltat diferite metode de comunicare, oamenii compun muzică, scriu romane, construiesc nave spațiale sau pictează și asta datorită dezvoltării cortexului prefrontal, nă cerebrală care le permite să rezolve problemele, să acorde atenție și să-și rețină emoțiile. Unul dintre lucrurile cheie care îi diferențiază pe oameni de animale este capacitatea de a interpreta simboluri. Cuvintele scrise pe o bucată de hârtie nu ar avea niciun sens dacă creierul tău nu ar fi capabil să traducă simbolurile în ceva cu un înțeles mai profund. Acest tip de raționament simbolic a contribuit la supraviețuire, oferind oamenilor timpurii sisteme complexe pentru a-i avertiza pe alții despre situații periculoase.
Exercițiile și somnul
Vigilența mentală și exercițiul sunt strâns legate. Oamenii de știință au descoperit că strămoșii noștri mergeau sau alergau până la 30 de kilometri pe zi. Drept urmare, creierul uman s-a dezvoltat într-un mediu de mișcare constantă și exerciții fizice. În zilele noastre, este ușor să cădem într-un stil de viață sedentar, însă vă invit să conștientizați că creierul nostru nu a evoluat în milioane de ani pentru a lucra în acest stil de viață. În esență, dacă nu te miști, creierul tău nu funcționează la capacitate maximă. Exercițiile fizice ajută, de asemenea, la combaterea bolilor strâns legate de vârstă, cum ar fi demența și Alzheimer, precum și tulburările legate de dispoziție. Efectuarea unei forme de exerciții aerobice de două ori pe săptămână poate reduce riscul apariției acestor boli și tulburări comune cu până la 60%. În plus, exercițiile fizice îmbunătățesc circulația sanguină, oferind corpului tău un sistem optim de obținere a hranei și oxigenului pentru creier. Creierul funcționează mai bine atunci când are mai mult oxigen, de aceea ar fi logic ca școlile și angajatorii să găsească modalități inovatoare de a-și face elevii și angajații să se miște mai mult. Vigilența mentală și somnul sunt, de asemenea, direct legate. Cu toate acestea, atunci când privești somnul din punct de vedere evolutiv, această legătură nu are sens, deoarece somnul te face vulnerabil la prădători. Somnul este momentul în care creierul desfășoară cea mai importantă activitate. Creierul nu se odihnește în timp ce dormi – el este de fapt foarte activ. Când dormi, creierul tău redă anumite lucruri pe care le-ai învățat în acea zi, înregistrându-le în memoria ta. Așa că, dormind suficient și abordând o igienă corespunzătoare a somnului, te poate ajuta să înveți mai bine. Tiparele de somn variază în funcție de vârstă, sex și situații precum sarcina, de unde rezultă că somnul este un lucru foarte personal. Dacă nu oferi corpului și creierului cantitatea de somn potrivită acestea vor avea de suferit.
Stresul
Când te simți stresat, hipotalamusul declanșează eliberarea de adrenalină, care generează răspunsul de luptă sau fugă. Asta este ceea ce face ca tensiunea arterială să crească și inima să bată mai tare. Pe termen mai lung, răspunsul nostru la stres este sprijinit de un alt hormon numit cortizol, care ne ajută să supraviețuim. Acest val de hormoni a fost inițial menit să-i ajute pe strămoșii noștri să reacționeze rapid la amenințările prădătorilor. În zilele noastre, oamenii se confruntă cu alte tipuri de factori de stres. Stresul acut poate fi bun pentru organism și chiar le permite oamenilor să facă lucruri aparent imposibile. Cu toate acestea, stresul poate fi problematic dacă hormonii de stres ating un nivel foarte crescut. Stresul cronic poate duce la un atac de cord sau un accident vascular cerebral. De asemenea, poate avea efecte negative asupra sistemului imunitar, făcând pe cineva să dezvolte o boală autoimună. Stresul are impact și asupra memoriei. Capacitatea de a-și aminti situațiile stresante care pun viața în pericol, i-a ajutat pe primii oameni să supraviețuiască. Așadar, creierul stochează experiențe stresante în memoria sa, unde pot fi amintite rapid dacă este necesar. Dacă stresul este foarte sever sau de lungă durată, poate avea un impact negativ asupra memoriei pe termen lung și scurt și poate diminua și capacitatea de învățare. Creierele stresate învață mai greu decât creierele nestresate.
Cablajul neuronal
Cablajul din creierul tău se schimbă de fiecare dată când înveți ceva nou – chiar și mici fragmente de informații pot duce la mișcarea neuronilor și la rescrierea creierului. Creierul este ca un mușchi care devine mai mare și mai complex pe măsură ce îl antrenezi prin exerciții. Când te naști, creierul este construit doar parțial și continuă să crească până la vârsta de 20 de ani, perfecționându-se cam după 40 de ani. În timp ce dezvoltarea creierului are loc aproximativ în același timp pentru majoritatea oamenilor, modelele de creștere sunt remarcabil diferite pentru fiecare persoană, diferite regiuni ale creierului dezvoltându-se la viteze diferite. Neurochirurgii trebuie să cartografieze individual creierul fiecărui pacient înainte de operație pentru a găsi zonele funcționale critice, deoarece fiecare creier este cablat diferit. Datorită creierului nostru individualizat, nu toată lumea învață la fel. Acesta este motivul pentru care sălile de clasă cu mai puțini studenți – unde profesorii pot învăța și se pot adapta la diferitele nevoi ale elevilor – sunt medii de învățare mai productive.
Atenția și memoria
Conștientizarea are o mare influență asupra lucrurilor cărora le acordați atenție. Prin conștientizare este mai probabil ca creierul tău să acorde atenție lucrurilor pentru care nu te-ai arătat anterior interesat. Când vine vorba de atenție, creierul nu poate face cu același grad de atenție mai multe sarcini în același timp. Poți să mergi și să vorbești în același timp, însă de îndată ce îți îndrepți atenția asupra modului în care mergi, vei observa că vorbirea ta se îndepărtează. Trecerea de la o sarcină la alta este secvențială în creier și este nevoie de timp pentru a reveni la o sarcină odată ce ești distras de la efectuarea acesteia. Încercând să te concentrezi pe mai mult de un lucru o dată, cresc șansele de a greși, iar productivitatea scade. Oamenii care par a fi buni la multitasking au pur și simplu amintiri bune și sunt capabili să-și amintească rapid unde au rămas în executarea unor sarcini. Memoria a fost întotdeauna esențială pentru supraviețuire. Strămoșii noștri trebuiau să-și amintească unde să găsească mâncare și ce lucruri reprezentau o amenințare. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că oamenii uită 90% din ceea ce învață în decurs de 30 de zile. Cum îți poți îmbunătăți memoria? Amintirile care se potrivesc sunt mai ușor de reținut, iar lucrurile cu un înțeles mai puternic atașat lor au șanse mai mari să fie amintite. Dacă vi se oferă o listă de cuvinte și le clasați de la cel mai mult la cel mai puțin apreciat, veți avea mai multe șanse să vi le amintiți decât dacă vă concentrați pur și simplu pe listă. O altă modalitate de a îmbunătăți memoria este prin repetare. De fiecare dată când creierul își amintește ceva din memoria sa pe termen lung, începe un proces de reconsolidare. Deci repetarea în intervale distanțate este un instrument puternic care poate fi folosit pentru a stoca ceva în memoria ta pe termen lung.
Integrarea senzorială și viziunea
Simțurile lucrează împreună în creier prin integrarea senzorială. Stimularea mai multor simțuri în același timp poate avea un efect pozitiv asupra învățării. Creierul folosește simțurile pentru a aduce informații și a interpreta lumea. Aceste intrări sunt combinate simultan în părțile adecvate ale creierului pentru a crea o percepție a împrejurimilor sau a situației. Pentru că lumea este multisenzorială, are sens să spunem că creierul și corpul nostru funcționează cel mai bine în medii multisenzoriale. Cercetările au arătat că experiențele multisenzoriale, fie în sala de consiliu, fie la școală, produc rezultate mai bune decât cele unisenzoriale. Puteți folosi integrarea senzorială în avantajul vostru. Mirosul este legat de memorie și poate aduce lucruri care s-au pierdut înapoi în prim-planul minții tale. Mirosul este singurul simț care are capacitatea de a îmbunătăți învățarea pe cont propriu, deoarece este strâns legat de centrele emoționale de învățare ale creierului. Într-un experiment, subiecții care au vizionat un film în compania unui miros de floricele de porumb au dovedit că și-l amintesc mai mult decât cei care l-au experimentat fără compania mirosului de floricele de porumb. În timp ce mirosul poate fi cel mai puternic simț legat de memorie, vizualizarea este cea care domină modul în care sunt percepute lucrurile. Cu toate acestea, ochiul nu surprinde o imagine perfectă a mediului din jurul tău. Interpretează ceea ce vede și compune mini-secvențe, asemănătoare unui film, pe care le trimite la creier. Cu cât ceva este mai stimulativ din punct de vedere vizual, cu atât este mai ușor de reamintit. Acest aspect este cunoscut sub numele de efectul de superioritate picturală. Preferința creierului pentru imagini în defavoarea textelor poate fi urmărită de-a lungul istoriei evoluției. Primii oameni erau mai preocupați de mediul înconjurător decât de interpretarea cuvintelor. Puteți profita de efectul de superioritate picturală folosind imagini pentru a vă aminti fapte sau lucruri importante la job, la școală sau în societate.
Muzica
Unii experți din domeniul neuroștiințelor cred că oamenii se nasc cablați pentru muzică. Acesta este motivul pentru care bebelușii răspund puternic la muzică și un anumit tip de muzică destinată lor poate fi întâlnită în aproape fiecare cultură. Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord cu această ipoteză. Încă se dispută motivul pentru care există muzica. În ciuda tuturor acestor dezacorduri, au existat descoperiri fascinante despre impactul pe care muzica îl are asupra creierului. Există și câteva mituri false despre muzică. Efectul Mozart, ideea că muzica poate îmbunătăți performanța academică, a fost în mare parte respinsă. Cu toate acestea, muzica creează ascultători mai buni. Cercetările au descoperit că muzicienii sunt mai buni în acordarea atenției și alegerea unor sunete specifice în vorbire. Muzica îmbunătățește și abilitățile lingvistice. De exemplu, copiii care iau lecții de muzică de două ori pe săptămână înregistrează îmbunătățiri în scrierea și recunoașterea cuvintelor. Studiile au scos la iveală, de asemenea, îmbunătățiri ale abilităților de raționament nonverbal și ale vocabularului copiilor care învață un instrument muzical timp de cel puțin trei ani. Muzicienii sunt deosebit de buni la recunoașterea indiciilor sociale și la detectarea emoțiilor. Muzica în sine are un efect biochimic calmant care influențează starea de spirit și emoțiile. Ascultarea muzicii care vă place eliberează hormoni care afectează starea de spirit. Muzica de meditație sau muzica pe frecvențele miraculoase din gama Solfeggio are semnificative valențe terapeutice. Putem afirma în concluzie că muzica are puterea de a evoca plăcere, de a reduce stresul și de a promova legăturile sociale între oameni.
Genul
Creierul bărbaților și al femeilor diferă în moduri comportamentale, genetice și neuroanatomice, iar acest lucru începe cu genele care determină sexul. Embrionii de sex feminin au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au un X și un Y. Cromozomul X are mult mai multe gene decât Y, deci femeile sunt mai complexe genetic și de aici începe diferența dintre creierul masculin și cel feminin. Cromozomii joacă un rol important și în ceea ce privește patologiile cerebrale.
Explorarea
Oamenii sunt exploratori naturali de la o vârstă fragedă, iar acest lucru duce la învățare pe tot parcursul vieții. Oricine a petrecut timp în preajma copiilor mici poate atesta curiozitatea naturală și dorința lor de a explora împrejurimile lor. Copiii învață prin această experimentare. De exemplu, un bebeluș ar putea acoperi o jucărie cu o cârpă și o poate îndepărta
de mai multe ori pentru a verifica dacă jucăria este încă acolo. În acest caz, copilul folosește experimentarea pentru a afla despre permanența obiectului. Modul în care bebelușii învață și explorează îi fascinează pe cercetători, deoarece ajută la dezvăluirea unora dintre secretele creierului. Bebelușii nu învață pur și simplu reacționând, ci făcând observații și ipoteze, testându-le și tragând concluzii.Creierul continuă să învețe pe măsură ce îmbătrânești. Poate dezvolta noi neuroni și conexiuni, iar părți ale creierului rămân maleabile de-a lungul vieții. Acest lucru oferă creierului tău capacitatea de a-și schimba structura în orice moment al vieții tale. Toate acestea se datorează evoluției. Pe măsură ce specia noastră a evoluat, creierul uman a trebuit să rămână flexibil pentru a se adapta la noile situații și experiențe.
Un cuvânt de încheiere
Au rămas cu siguranță multe de descoperit despre creierul nostru, însă înțelegerea modalităților de bază în care funcționează creierul ne poate ajuta să devenim din ce în ce mai funcționali. Creierul a evoluat de-a lungul a mii de ani și încă păstrează unele dintre instinctele de bază ale strămoșilor noștri. A face lucruri simple – cum ar fi să dormi suficient, să faci exerciții fizice și să asculți muzică, poate să reducă stresul și să îmbunătățească funcționarea creierului. Rețineți însă că unitatea centrală de comandă a fiecăruia este cablată neuronal diferit, așa că cheia este să descoperiți ce anume funcționează cel mai bine pentru voi și pentru creierul vostru.
