Corpul nostru trece prin niște stadii evidente de evoluție, de la copil dependent de cei din jurul lui la adult autonom și matur. Aceste stadii sunt evidente pentru toată lumea, însă, dezvoltarea emoțională nu ține mereu pasul cu dezvoltarea corpului nostru. De exemplu, un om poate avea vârsta de 40 de ani iar maturitatea emoțională a acestuia să fie echivalentă vârstei de 16 ani. Reversul medaliei poate fi și el valabil și pot exista cazuri în care dezvoltarea emoțională este înaintată față de vârsta fizică a persoanei.
În acest articol vom prezenta conceptul de inteligență emoțională împreună cu dimensiunile sale și câteva indicii pentru a vedea unde ne plasăm între maturitate și imaturitate emoțională.
Ce este maturitatea emoțională?
Maturitatea emoțională este considerată starea în care o persoană reacționează emoțional potrivit pentru circumstanțele în care se află și în conformitate cu contextul societal în care se plasează. Aceste reacții emoționale sunt învățate din copilărie și sunt preluate de la adulții ce ne-au format. Dacă copilul primește o educație emoțională adecvată, acesta va fi capabil să își dezvolte exprimarea emoțiilor într-un fel sănătos și benefic.
Maturitatea emoțională se bazează pe conceptul de inteligență emoțională. Inteligența emoțională implică cinci aspecte de bază.
- Cunoașterea propriilor emoții – Recunoașterea emoțiilor atunci când ele apar și capacitatea de a fi mereu conectat la ele este un aspect esențial al inteligenței emoționale. Aceasta este calea de a păstra permanent legătura cu valorile noastre care ne ghidează pe drumul cel mai potrivit pentru noi.
- Gestionarea emoțiilor – Controlul pe care îl avem asupra emoțiilor noastre este important în fiecare comportament pe care îl manifestăm, O bună gestionare a emoțiilor reprezintă a înțelege ce ne transmit emoțiile și a fi conștient de controlul pe care îl avem asupra acestora fără să acționăm impulsiv pe baza lor.
- Auto-motivația – Acest aspect presupune capacitatea de a folosi emoțiile în favoarea noastră, pentru a servi scopurilor pe care le avem. O combinație de emoții pozitive pot reprezenta combustibilul pentru mult timp de efort depus în direcția dorită.
- Recunoașterea emoțiilor celorlalți – Această dimensiune depinde de gradul de empatie pe care îl avem. Astfel, printr-o abordare empatică, putem înțelege ce simt ceilalți, ne putem pune în locul lor și putem afla ce nevoi au.
- Gestionarea adecvată a relațiilor – Dacă recunoaștem emoțiile noastre și pe ale celor cu care avem o relație de orice natură, atunci suntem capabili să comunicăm adecvat nevoile noastre, să le respectăm pe ale lor și gestionăm eficient conflictele și diferențele dintre noi.
Dacă atingem un nivel optim al inteligenței emoționale putem să răspundem adecvat din punct de vedere emoțional în funcție de vârsta pe care o avem, contextul social și circumstanțele în care de aflăm. Astfel putem spune că suntem maturi din punct de vedere emoțional.
Nivelurile mai scăzute ale inteligenței emoționale pot duce la manifestări imature care nu sunt potrivite pentru vârsta noastră, pentru context și care pot leza alte persoane.
Semne ce indică un nivel ridicat al maturității emoționale:
- Exprimarea directă a emoțiilor negative fără a îndrepta vina către alte persoane pentru propriile răspunsuri emoționale sau fără a avea tendința de a minimiza experiențele negative personale.
- Cultivarea emoțiilor pozitive.
- Dezvoltarea unei toleranțe mari la circumstanțe neplăcute, dificile sau nedorite.
- Abilitatea de a face o alegere fără a rămâne blocat în ideea că alta ar fi fost mai bună.
- Identificarea temerilor nerezonabile și eliberarea de acestea.
- Conștientizarea abilităților și a realizărilor celorlalți.
- Abilitatea de a greși fără a avea senzația de eșec total.
- Abilitatea de a recunoaște propriile victorii cu grație.
- Abilitatea de a amâna satisfacerea unor impulsuri sau capacitatea de a rezista întârzierilor în satisfacerea nevoilor.
- Abilitatea de a te bucura de viața de zi cu zi.
- Abilitatea de a face față impulsurilor de a reacționa violent în plan verbal sau fizic.
- Înțelegerea faptului că fiecare om are emoții și acționează în conformitate cu acestea.
- Descifrarea emoțiilor celorlalți pe baza exprimării verbale, paraverbale (caracteristici ale vocii, intensitate, ritm, debit al vorbirii, intonație) sau nonverbale (postură, mișcare, gesturi, mimică).
- Exprimarea liberă a propriilor valori și credințe.
Comportamente și semne ale oamenilor imaturi din punct de vedere emoțional:
- Impulsivitatea – reacționează violent atunci când simt emoții negative puternice și se lasă conduși de impulsuri distructive îndreptate către ceilalți sau autodistructive. Aceștia pot deveni abuzivi atunci când lucrurile scapă de sub control. Când emoțiile negative pun stăpânire pe aceștia, nu mai fac distincția între a observa și a fi una cu ele, între a controla emoțiile sau a fi controlați de ele .
- Iau totul personal – Deoarece nu sunt mereu conștienți de emoțiile celor din jur, aceștia au tendința să creadă că orice este despre ei. Astfel, poate părea că trebuie să te porți cu ei cu mânuși și că orice ai zice, ei se vor supăra sau vor interpreta greșit. Nu pot primi o critică constructivă și nu pot accepta că ceva din ce fac poate fi deranjant pentru alții.
- Nu își recunosc greșelile – Aceștia nu pot recunoaște faptul că au greșit și nu sunt dispuși să recunoască vina, să-și asume răspunderea asupra propriilor fapte și să repare greșeala făcută.
- Dau vina pe alții – Din cauză că nu își asumă responsabilitatea pentru propria bunăstare, dau vina pe ceilalți pentru orice inconvenient. Astfel, ceilalți sunt responsabili pentru neajunsurile lor și pentru emoțiile lor negative. Aceștia se plasează în rolul de victimă și așteaptă ca circumstanțele exterioare să se modifice fără intervenția lor.
- Rigiditatea – Lucrurile trebuie făcute așa cum vor ei, în funcție de nevoile lor, când vor ei, indiferent de dorințele sau nevoile celorlalți. Sunt încăpățânați și văd mereu calea lor ca fiind singura cale corectă de a aborda o situație.
- Acționează pasiv-agresiv – Atunci când întâmpină un inconvenient în relații, aceștia au tendința de a evita comunicarea asertivă a emoțiilor și a nevoilor lor. Vor aplica tratamentul tăcerii cu partenerul lor sau vor apela la sarcasm. Toate aceste strategii arată faptul că nu își pot înțelege sau exprima aspectele esențiale ale vieții lor interioare.
Pentru a ne ridica nivelul inteligenței emoționale este important să înțelegem mai întâi unde ne plasăm noi între maturitate și imaturitate emoțională. Prin atenția pe care o acordăm dezvoltării noastre emoționale avem șansa de a îmbunătăți relațiile pe care le avem și de a creea alte relații mai mature și satisfăcătoare, de a ne atinge scopurile și de a accesa oricând ne dorim emoții pozitive. Astfel putem folosi emoțiile ca ceea ce sunt, adică instrumente care ne oferă informații despre lumea noastră interioară.
Bibliografie:
Cyril, A. V., & Raj, M. A. (2017). Construction of Emotional Maturity Scale of High School Teachers (AVSEM). Journal on School Educational Technology, 13(1), 49-58.
Moldovan, O. D. (2017). Emotional maturity and its relationship with anxiety and optimism in adolescence. Agora Psycho-Pragmatica, 11(1), 8-23.
Paladi, O., & Chiselița, S. (2019). Maturitatea emoțională și motivația pentru învățare a preadolescenților. Univers Pedagogic, 63(3), 72-79.