luni, februarie 10, 2025
libris.ro
AcasăATENȚIE! VORBEȘTE SUFLETULAȘA AM SIMȚIT NOI ZILELE SFINXULUI 2023

AȘA AM SIMȚIT NOI ZILELE SFINXULUI 2023

Povestea despre Tabăra de la Sinaia este de fapt o invitație-chemare la un moment de “împreună”, în care, lăsând cuvântul să crească din interior, să ne (de)scriem propria Călătorie. Gândurile au fost îmbrăcate în recunoștință și bucurie, devenind mărturia plecatului în necunoscut și aventură. Înainte de a porni la drum, mulțumim Sursei de Motivație Zilnică și Ființei de Lumină care ne-a condus pașii pe cărările nebănuite și uneori întortocheate ale cunoașterii de sine.

 

Ziua întâi

Hotelul “Mara”, situat într-o zonă liniștită, departe de tumultul străzii, ne întâmpină ospitalier. Participanții, sosiți din toate colțurile țării și ale Europei, trăiesc bucuria revederii sau emoția primei întâlniri. Formalitățile de cazare odată îndeplinite, iată-ne în sala de conferințe, veseli și încrezători. În armonia tonurilor miraculoase din gama Solfeggio, ne sunt prezentate elemente introductive de psihogenealogie, procesul de iertare transgenerațională, conceptul de vindecare prin constelații holosistemice, jocul dăruirii și primirii, toate având menirea de a crea coeziunea și dinamica energetică a grupului. Seara, la o cană cu ceai, poveștile se lasă rostite, vin întrebări, pleacă răspunsuri, se citesc poezii. Bucurie în Armonie.

Ziua a doua

Activitățile acestei zile sunt dedicate exclusiv constelațiilor, măiestrit conduse de ghidul nostru în această călătorie. Nevoia de a ne repune (pe noi și familiile noastre) pe drumul cel bun în propriul nostru interior, de a face “curățenie” printre nevoi, dorințe, emoții devine misiune pentru această etapă a existenței. Pornind de la premisa că aduc povestea lor spre binele general, că beneficiile nu sunt doar ale celui care își lucrează intenția, ci și ale întregului grup, energia creată în grup a devenit suport pentru fiecare participant, a consolidat încrederea și deschiderea spre sine și ceilalți.

Gânduri de constelații:

  • Eu rămân din tabăra cu ideea că purtăm în subconștient amintiri din alte vieți care, uneori, ne fac să nu fim noi. Odată ce le aducem la Lumină, le onorăm și le eliberăm, viața noastră se schimbă. Eu personal m-am simțit mai ușoară și mai înaltă după ce mi-am lucrat constelația. P.S. Și o materializare: am obținut o promovare la serviciu începând cu data de 1 ianuarie.” (Marilena)
  • Sinaia,un loc unde Sinele-ți vorbește! Cu pași repezi, cu inima smerită și plină de iubire, mă îndrept către necunoscuta chemare! Aici, întâlnesc multe suflete minunate, pline de curaj și dornice de vindecare. Energia iubirii și compasiunii acestor suflete s-a răspândit cu repeziciune și am simțit cum peste mine se așternuse ca scut, o mantie de Lumină iubitoare! Constelațiile pentru mine au fost o experiență magică, despre care nu pot să scriu prea multe cuvinte. Ele se trăiesc și, în urma trăirii lor, apare vindecarea. Constelațiile sunt pentru mine Lumina vindecării.(Cosmin)
  • Tabăra de la Sinaia cu Sursa de Motivație Zilnică Un real succes personal – CEL MAI MIC PAS, care îți poate aduce CEA MAI MARE SCHIMBARE. Pentru prima dată m-am alăturat unui grup atât de mare, fără să experimentez stări de anxietate, fără așteptări prea mari. Nici măcar nu am verificat programul. Știam doar unde trebuie să ajung, la ce oră și câte zile stau în tabără. Atât. Dacă pornești la drum cu intenția de a îmbrățișa cu bucurie TOT CEEA CE ESTE, călătoria se transformă în clipe magice și de neuitat. Să exprim în cuvinte conexiunea care s-a creat între 50 de SUFLETE CU MINȚI ȘI CORPURI ar fi imposibil, căci doar prin simțire se poate transmite mesajul. O astfel de experiență merită trăită măcar o dată în viață. O astfel de tabără îți poate schimba percepția asupra unor evenimente din viata ta, la care poate nu aveai claritate, sau răspuns. Evident, condiția este să-ți dai voie să experimentezi și să fii deschis la propunerile ce se desfășoară în cadrul unei astfel de tabere, ceea ce am și făcut. Ce am câștigat din aceasta tabără? Prieteni noi, cu valori comune, claritate, curajul de a mă exprima autentic, eliberare de bagajul emoțional, care nu-mi mai servește. Cresterea stimei de sine, capacitatea de a accesa mai ușor adevăratul meu potential. Susțin și încurajez dezvoltarea personală, care te poate conduce către iubirea de sine și care te pregătește pentru iubirea de semeni, fără de judecată. Împreună facem o lume mai bună. Suntem picături ale aceluiași vast ocean. Multumesc, Sursa de Motivație pentru că ai creat spațiul adecvat, în care m-am simțit în siguranță! Sunt recunoscătoare Sursei de Motivație Zilnică, pentru organizarea aprope perfectă, care, pentru mine a fost perfectă așa cum a fost. A fost cu mult peste așteptări, cu toate că se spune să nu-ți creezi așteptări! Mă bucur că fac parte din această frumoasă comunitate! P.S. Nu mă pot opri din a oferi impresii, dar na…așa se comportă oamenii impresionați! Gata! Ies din impresi i(minte), mă duc în viață (corp), pentru că am o pofta nebună de a trăi autentic ( sufletul vorbește). (Emilia)

Ziua a treia

În această tabără minunată, după ultimele ședințe de constelații, meditația și muzicoterapia pe frecvențele vindecătoare din gama Solfeggio sunt un dar binemeritat, pregătind sufletul, mintea și trupul pentru marea călătorie la Sfinx, din ziua următoare. Seara a coborât blândă peste împrejurimi, învăluindu-le într-o aură de mister, în lumina puternică a Lunii pline.

  • “În această tabără minunată am învățat să iertăm, să ne împăcăm, să iubim, să ne creștem nivelul de conștientizare. Este o experiență care a ajuns profund la inima mea. Mulțumesc, cu recunoștintă Universului că am putut să cunosc asemenea suflete minunate!”
    (Alexandru D.)

Ziua a patra

În povestea care acum se scrie, ziua a patra …sau Călătoria la Sfinx este experiență trăită plenar, rezervată exclusiv gândurilor împărtășite.

  • “Sinaia va rămâne un loc cu o rezonanță aparte in inima mea. Acest loc s-a metamorfozat, în perioada petrecută acolo, într-o parabolă a acceptării, iertării și iubirii. 50 de inimi au bătut la unison, 50 de glasuri și-au exprimat esența la unison. Am experimentat emoții ce m-au condus prin filmul întregii mele vieți, arătându-mi că lecţiile primite au fost asumate, că iubirea este cheia. Cheia dăruirii necondiționate, a sprijinului acordat cu bucurie și recunoştinţa că poți fi de folos. Drumul făcut sub binecuvântarea fulgilor de nea și prin poveştile şoptite de viscol mi-au amintit că acasă nu e un loc, ci o stare. O stare de bucurie și atât. Sinaia este bucurie. Bucurie în comuniune cu Natura și colegii de drum, îmbrățișați și ocrotiți de Univers.
    Cu recunoştinţă tuturor Sufletelor dragi, care m-au însoțit în această Călătorie care, pentru mine, a fost inițiatică.” (Mira)
  • “Sunt profund recunoscătoare pentru oportunitatea excelentă de a participa la această tabără! A fost o experiență transformatoare, unică, cu extrem de multe conștientizări, cu oameni extraordinari, frumoși și curajoși, suflete pure și frumoase, fiecare cu lecția lui de viață. S-a creat o atmosferă caldă, familiară, unde energia binefăcătoare a grupului s-a materializat cel mai puternic, pe drumul către Sfinxul din Bucegi, când practic, ne-am susținut unii pe ceilalți, ca într-o familie extinsă și unită.
    Acolo, sus, la Sfinx, s-a manifestat o atmosferă feerică, de poveste. Am simțit o energie divină, vindecătoare, o liniște înălțătoare. Este extrem de greu de descris în cuvinte, emoțiile și sentimentele pe care le-am experimentat alături de voi.
    Vă îmbrățișez cu toată dragostea și cu infinită recunoștință pentru că SUNTEM și că ați fost parte din călătoria mea spre Lumină. Vă iubesc! Mulțumesc! Mulțumesc! Mulțumesc!” (Antonela)
  • “Încă o dată Universul mi-a arătat că POT, împreună cu grupul din care fac parte, că am reușit, că a fost minunat. Mulțumesc!” (Anisoara)
  • “Sunt recunoscătoare! M-am reapropiat de înțelepciunea interioară, încep noul an cu pace sufletească, claritate mentală și bucurie și simt cum mi se luminează noi cărări și oportunități. Le accept cu entuziasm și încredere! Mulțumesc !” (Alexandra)
  • “Vreau să mulțumesc Universului și lui Ștefan pentru că am fost împreună în această călătorie. Am primit pace, liniște, lumină și am simțit puternica energie a grupului.”
    (Julianna)
  • Călătoria din 28 noiembrie 2023 către Sfinx este diferită de orice drumeție turistică, la fel cum un călător este diferit de un turist. Dacă un turist se gândește la destinație, un călător se gândește la Călătoria în sine. Călătoria spre Sfinxul din Bucegi este un drum inițiatic, drum care se vrea a fi un exercițiu de călătorie în trecut, o luptă-maraton cu bagajele psiho-emoționale ale fiecăruia dintre noi. O poveste cu subtitrare dintr-o limbă a greului și a durerii. Drumul e un paletar de spețe menite să te facă să înțelegi ”de unde ți se trage”,  care apasă butoane ce-ți vor activa clickuri. Drumul face lumină în sertarul cu poveri, angoase și întrebări. La poalele drumului ne așteaptã turmele de nori erupând ninsori viscolite peste fragilul din gând ce ne-au spãlat de noi și-a nins alb și des peste ce am înnegrit și a fost înnegrit. Ochii cu care vezi înăuntrul tău încep a se deschide, zile trăite în judecăți și iertări, toate te aduc înapoi ție. Acum am o făcile și drumul se arată! Sub atâtea răni suntem de Lumină, căci semințele divinității noastre încolțesc în solul umbrei noastre. Și câte răni atâta și Lumină! În trăirea noastră de os pământesc încercăm să hrănim corpuri fizice, începem să dibuim corpul energetic, ne desfătăm cu astralul, începem să ne acceptăm emoționalul, ne străduim să facem pace cu mentalul. E covârșitor! Dar viața rămâne un miracol și am cerut să trăim! Eram de Lumină la ora de Întrupare și am ridicat mâna pentru o călătorie pe Pământ. Ne-a scos Divinul la tablă, am ales una, alta și aia a fost. Iar azi te vezi Aici și Acum. Te vezi pe tine și suma alegerilor tale și-a devenirilor tale. Recunoști că încă e greu drumul de pe Golgota întregirii tale. Doar că de data asta nu duce înspre vale. Căci în zorii unei Noi Zile accepți și împaci, ierți și iubești, iar în final se mântuiește acest lung travaliu însăilat în os omenesc încă de la începuturi, dereticând prin tine. Bună dimineața Minte, Bună dimineața Corp, Bună dimineața Suflet!” (Magda G.)
  • Zăpada scârțâie ușor sub tălpi, în timp ce binecuvântez pământul. Gândul meu se îndreaptă către stămoși, onorându-le existența. Este cel mai mare dar pe care am putut să mi-l fac mie și neamului meu. Zilele Sfinxului au adus multă pace în sufletul meu! Ștefan și Sursa de Motivație Zilnică, vă mulțumesc cu Recunoștință Infinită!” (Mariana)
  • “Dragi Suflete Luminoase, m-am lăsat să vă simt pe fiecare dintre voi și mă bucur că am făcut-o. Am fost impresionată de toată “materia” care mi-a fost predată ca la școală, doar că mi-a fost predată în cel mai elocvent și eficient mod: faptic, nu prin vorbe. Am văzut cu ochii mei situații gestionate de Ștefan cu mare măiestrie și subtilitate. Am simțit cu corpul meu puterea iubirii și a sensibilității – nu acea putere dură care este, de fapt, vulnerabilă și pe care, până acum niște ani, o consideram adevărată. Am trăit cu prezența mea alte prezențe onorabile, dispuse să-și pună la dispoziție toate cunoștințele vieților lor pentru ca noi să evoluăm.
    Din această tabără am ieșit mai iubitoare, mai tolerantă, mai hotărâtă, cu intenții mai clare, cu simplificări de situații pe care le consideram mai complicate decât erau, mai curajoasă, dar și mai blândă. Am înțeles și am conștientizat că pot crede că am familie, că am trup, că dețin casă, mașină etc., dar singurul sentiment real este că sunt viața din interiorul corpului meu și mi s-au aprins o voință puternică și o mare poftă de a manifesta această viață în acord cu sinele meu superior. Nutresc recunoștință pentru voi și pentru toate lecțiile pe care le-am primit de la toți în această tabără magică. Gândul din acest moment este că noi suntem! Îmbrățișări cu iubire! (Mãdãlina)
  • Această tabără la Sinaia a fost una încununată de multe conștientizări. Călătoria către Sfinx a fost înălțătoare, am urcat ca o albină și am coborât ca un fluture! Recunoștință energiei grupului și lui Ștefan!(Corina Violeta)
  • Drumul către Sfinx și înapoi a fost o experiență minunată pe care nu am uitat să o notez în jurnalul meu interior. Picioarele îmi urcau parcă singure, oboseala nu era prezentă și nici viscolul și frigul nu îmi puteau opune rezistență, eram parcă un generator de energie! În vârf, în timpul rostirii rugăciunii de împăcare…se întâmplase eliberarea…o stare de ușurare interioară, care nu poate fi descrisă în cuvinte, m-a cuprins…Mulțumesc TATĂ că m-ai chemat la locul SFÂNT ! Coborârea din vârf a fost însoțită de energia păcii și a tăcerii. O tăcere și o liniște divină m-au cuprins și ele mi-au fost călăuză tot drumul, până la hotel. În acea seară ,energia înălțătoare a grupului s-a reunit, petrecând împreună momente minunate și pline de iubire! Vă mulțumesc tuturor că v-am cunoscut și că ați făcut parte din experiența mea și vă trimit tuturor îmbrățișările mele de iubire! Nu în ultimul, rând vreau să-i mulțumesc din toată inima și să-i transmit toată dragostea mea înălțătoare lui Ștefan, maestrul nostru în drumul spre cunoașterea de SINE !” (Cosmin P.)
  • N-a fost deloc ușor, însă energia, adrenalina și voia bună care ne însoțeau la tot pasul au făcut ca vremea rece sã nu se resimtă. Când am ajus sus, la Sfinx, mi-am așezat capul la poalele lui și am putut simți căldura pe care o emană. In timpul rugăciunii simțeam cum mă contopesc cu pămantul, iar frigul îmi părea mângâiere divinã. Sufletele fermecătoare cu care eram, mi-au confirmat încă o dată generozitatea, iubirea și ajutorul lor prețios în nenumărate momente, din care evoc doar cîteva: Adrian și-a scos gluga de la geacă și mi-a oferit-o pentru a-mi proteja capul și fața de viscolul și zăpada ce veneau din toate direcțiile; Alina a avut grijă de Antonela, oferidu-i o bluză termică; Mihai a avut nevoie de o căciulă și un fular și, dintr-o dată, mai multe persoane s-au oferit să îi dea ceea ce era necesar. Și, evident VOI, Suflete frumoase și alese, ce mi-ați umplut ochii de minuni și sufletul de bucurie. Momentele petrecute împreunā au fost mai fantastice decât orice alt vis realizat până acum. Am descoperit alături de voi că ochii cu care privești frumusețile pământului sunt o punte de legăturā între creația Divinā și inima celor care o experimentează. Clipele minunate pe care le-am trăit la pas cu voi sunt toate la SUPERLATIV…” (Maria P.)
  • Sunt recunoscătoare și multumesc Universului pentru această unică experiență din viața mea. Împreună, noi toți în șir indian am urcat înfruntând viscolul și ninsoarea, nu am simțit frigul și nici teama. Sus, la Sfinx, am simtit în jurul meu cumul de energii, dar și bucuria fiecăruia dintre noi pentru că am reușit să ducem misiunea la bun sfârșit, rostind împreună Rugăciunea de împăcare. Tot ce am petrecut a fost o experiență de neuitat și un act de curaj.” (Mirela G.)
  • În urmă cu un an, mi-am promis să ajung la Sfinx, pe 28 noiembrie. Am setat intenția și am așezat toate planurile mele la picioarele Universului. Iată-mă împreună cu voi, Aici și Acum, pe un drum de întoarcere la vatra strămoșească. Cu această rostire plină de sens, dragă sufletului meu “picioarele mele sărută pământul sacru al străbunilor mei” m-am însoțit în gând și am retrăit amintiri dintr-un timp trecut. Am simțit să rămân în solitudine, dar nu departe de grup, integrând în interiorul meu, deplina împăcare. Pe drumul de la Sinaia spre Piatra Arsă, urcând pe culmea Păduchiosul, amintirea zilelor copilăriei mele a revenit clară și un miracol s-a petrecut atunci: întâmplări, fapte, dureri s-au dorit re-văzute pentru ca mai apoi să se risipească. A fost ca o împăcare în timp și spațiu, o iertare în direct. Ștefan este un om minunat, care ne-a ajutat să ne vedem luminile și umbrele, este un maestru desăvârșit, netezind cu răbdare Calea către Sine. Este minunat să ne aflăm împreună în această Călătorie și mă simt recunoscătoare pentru că mi-am dat voie să fiu în acest Cerc al Luminii. Cele două pietricele care au ales să vină cu mine, adăpostite discret în drapelul tricolor purtat la Sfinx, sunt o mărturie sacră de împăcare, acceptare și iubire profundă. Nu am uitat niciodată de unde am plecat și iau cu mine aceste mici fragmente din pământul țării. Vă iubesc, vă sunt recunoscătoare, mulțumesc!” (Corina M.)
  • Crezând că a sosit momentul, acum când gândul “spintecă” noaptea spre inima amintirilor, îndrăznesc să aștern câteva trăiri din tabără. Dacă este să ne luăm după semne, eu nu ar fi trebuit să ajung la Sinaia noastră, întrucât mi s-a defectat mașina. Și așa, călătorind cu trenul, am ajuns pe 25.11.2023, ora 4:50. La ora 8:00 m-am prezentat la cazare. O imensă rază de lumină mi-a inundat sufletul: recepționera m-a anunțat că pot fi cazat, colegul fiind deja în cameră. Era un scenariu foarte bun la care eu nu am avut nici o contribuție.
    La ora stabilită am coborât pentru întâmpinare. Aici am avut parte de începutul marii mele aventuri. Oameni minunați, oameni veniți de peste tot, întâlnindu-ne pentru o clipă (vorbește omul de la plecare, care își dorea ca această tabără să țină mai mult). Cunoașterea, interacțiunea, mesele, serile, constelațiile și meditațiile au fost tot atâtea prilejuri de a cimenta legăturile dintre membrii acestei familii și nu cred că spun lucruri mari. Sunt lucruri absolut firești, dar…înălțătoare. Vă mulțumesc pentru că m-ați primit, m-ați îmbrățișat și m-ați făcut să simt, mai puternic, dragostea față de semeni, de întregul din care facem parte. Este incredibil cât de ușor a fost să urc la Sfinx(sunt mai comod din fire și, de obicei, nu îmi place să escaladez, să urc). Acolo am avut confirmarea faptului de ce a fost așa. Acolo am simțit întregul și separarea, totul sau nimicul, înălțarea dar nu și decăderea…Multe am simțit și simt și acum. Sunt pe calea cea bună, cu micile obiceiuri ….ce vor fi lăsate în urmă mai mult ca sigur, ulterior. Afirm, cu toată răspunderea, că am scăpat de rușine, sentiment extrem de neplăcut, cu care am conviețuit ani întregi, rușine care mă ținea cu capul plecat, mai ales în momentele când era necesar să îmbrățișez pe cineva. Simt că m-am vindecat! Am avut un înger printre noi, care a avut răbdare cu noi și ne-a călăuzit pașii. Îți mulțumesc din inimă, Ștefan! Sunt fericit că am întâlnit oameni ca voi ! Vă îmbrățișez cu iubire, în miez de noapte și mă gândesc cu drag la voi, în fiecare zi, până când ne vom revedea din nou !” (Andrei)
  • “A venit momentul să vorbesc public ( ṣi eu) despre Călătoria mea spre lumea mea interioară, spre Sinele meu. Călătoria a început la Buṣteni, 28.05.2023 , cu iertarea transgenerațională, prin clipele de neuitat de la cascada celor 7 Izvoare. Ceea ce am început în acel loc sacru, am încheiat prin împăcarea transgenerațională de la Sfinx, pe 29.11.2023. Au fost momentele de vis ale Călătoriei mele care mi-au adus starea de pace sufletească. Energia iubitoare a grupului m-a îmbrățiṣat cu deplină acceptare. Am simțit și trăit pe deplin bucuria apartenenţei. Am comunicat de la Suflet la Suflet. Am râs ṣi am plâns împreună. Drumul la Sfinx ṣi înapoi, prin viscol, în ziua cu cea mai
    înaltă energie divină, a fost eliberator pentru mine. Procesul iertării a fost completat de cel al împăcării. Am făcut pace cu mine, cu strămoṣii mei, cu transgeneraționalul din care fac parte. Am reuṣit pe toate planurile: sufletesc, emoțional ṣi financiar! Am plecat din tabără cu sufletul împăcat ṣi plin de bucurie, încărcat fiind cu energie divină pentru tot restul anului.Recunoṣtință pentru tot ce am experimentat ṣi trăit alături de voi! Ție, Sursa de Motivație Zilnică, îți mulțumesc cu Sufletul!” (Vasile B.)

Ziua a cincea sau gânduri (dezordonate) la final de poveste

Oricât de puternici ne știm și cunoscători ai ungherelor Sufletului, nu poți ști niciodată când amintirea locurilor natale reapare ca un tainic ecou, dornică de a fi retrăită. Casa pe care fiecare o purtăm în suflet, clădită în noi de strămoși, bunici și părinți se luminează de Iubirea acestui pământ. Experiența Călătoriei ne transformă, definindu-ne tranziția de la supraviețuire la trăire.
Sfinxul, cu zâmbetul său enigmatic și trăsături fin săpate în piatră să fie creația unui meșter cioplitor sau este doar rezultatul mângâierilor lui Eol? Dar Babele, care sprijină cerul cu capetele lor rotunjite, ca niște posturi perene de observare atentă a Sfinxului? Și pentru că natura vorbește într-un limbaj propriu, poate e timpul să învăț cum să pun întrebările.
Să manifestăm respectul cuvenit față de ceea ce este folositor și să nu ne permitem abateri de la regulile armoniei universale.
În drumul parcurs împreună, luminile și umbrele s-au adunat când armonios, când strident, dar, de fiecare dată încărcate de energia locului.
Cuvintelor le-au crescut aripi și, încet-încet, au deprins arta zborului. Ne-au șoptit că nu prea mai este nevoie de ele atunci când inima a învățat să rostească gândurile.

Recunoștință!

ARTICOLE ASEMANATOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recente

- Advertisment -vegis.ro
- Advertisment -vitamix.ro
- Advertisment -vitamix.ro