Să fie oare creierul, această unitate centrală de control a corpului nostru și sediul entității energetice, esența intangibilă a noatră, numită suflet? Cum este organizat oare acest depozit de amintiri și emoții și cum funcționează el? Cum l-am putea folosi mai eficient în activitățile de rutină? Dar în meditație și rugăciune, în vizualizarea creativă și în practicarea tehnicilor de vindecare energetică? Din ce este alcătuit creierul, ce sunt neuronii, ce sunt undele cerebrale și cât de importante sunt ele, ce rol joacă un anumit tip de unde în procesul de meditație și rugăciune dar și cum putem folosi aceste unde cerebrale pentru bunăstarea noastră, aflați în acest articol pilot al serialului AVEM CREIER | CE FACEM CU EL ?
Dacă în serialul MISTERELE SUFLETULUI prezentăm etapele marii călătorii a sufletelor pe pământ și argumentăm de ce este necesar pe calea evoluției noastre spirituale să ne identificăm nu cu trupul și nici cu ego-mintea noastră ci cu sufletul, în serialul AVEM CREIER, CE FACEM CU EL, încercăm să întoarcem pe toate părțile unitatea centrală de comandă a corpului nostru.
V-ați pus vreodată aceste întrebări:
- Ce ar trebui să știm despre creierul nostru și funcțiunile sale pe calea trezirii noastre?
- Sunt oare anumite aspecte ale funcționării creierului – pe care, dacă le-am cunoaște – am putea învăța cum să le utilizăm pentru a ne eficientiza demersurile noastre de a evolua din punct de vedere spiritual?
Sunt sute, dacă nu mii de întrebări subsecvente la care ne străduim să răspundem pe parcursul acestui serial. Nu ne-am propus să vă înnoim sau să vă îmbunătățim cunoștințele de cultură generală despre creier și activitatea sa. Nici vorbă.Scopul serialului AVEM CREIER CE FACEM CU EL este să vă dezvăluie informații despre creier și activitatea lui, pentru a vă fi de folos în aprofundarea și aplicarea eficientă a tehnicilor și metodelor de vindecare energetică, a diverselor tehnici de meditație, dar, mai ales pentru a vă putea folosi la adevărata sa capacitate darul imaginației. Asta dacă vreți să aveți succes în lucrul cu legea atracției. Imaginația este cel mai prețios dar divin, cea mai mare forță creatoare a Universului pe care o avem la dispoziție pentru a ne exercita dreptul dobândit la naștere: acela de a fi cocreatori alături de Dumnezeu. Sunt convins că foarte mulți dintre voi veți experimenta și sentimentul de bucurie că ați învățat cum să vă folosiți eficient creierul pentru a vă transforma viața într-una pe deplin sănătoasă, prosperă, fericită și împlinită.
Creierul este organul principal al sistemului nervos uman. El gestionează majoritatea activităților corpului nostru și procesează informațiile primite atât din exteriorul, cât și din interiorul corpului. Este sediul emoțiilor și abilităților noastre cognitive, al memoriei pe termen scurt și lung, al gândirii și luării deciziilor. Prima mențiune a omenirii despre acest organ este consemnată într-un papirus egiptean, lung de 4,6 metri și vechi de circa 3600 de ani, descoperit de americanul Edin Smith în anul 1862, în Luxor. Documentul poate fi admirat astăzi la Academia de Medicină din New Yoork și este împărțit de autor în 3 secțiuni: boli pe care le voi trata, boli cu care mă voi lupta și boli pe care nu le voi trata. Deși în ultimii 3600 de ani știința a evoluat considerabil, în jurul creierului se învârt încă multe mistere.
Dimensiunile creierului uman variază în cea mai mare măsură în funcție de sexul și masa corporală a persoanei. Astfel, creierul unui bărbat cântărește circa 1336 de grame, iar cel al unei femei, aproximativ 1198 de grame. Cel mai mare creier al unei viețuitoare de pe pământ nu aparține omului. Cașalotul, acest locuitor subacvatic care cântărește cam 35 de tone, are cel mai mare creier; cântărește aproape 8 Kg. Creierul omului conține însă cel mai mare număr de neuroni, comparativ cu orice altă viețuitoare de pe planetă. Ce sunt neuronii? Neuronii sunt celule specializate ale creierului care stochează și transmit informații prin semnale electrice și chimice. Numărul de neuroni aflați în creierul uman este estimat a fi undeva între 85 și 100 de miliarde.
Creierul formează alături de măduva spinării sistemul nervos central și este alcătuit în mare – ca să nu predăm o lecție detaliată de anatomie – din următoarele:
- trunchiul cerebral, cel care leagă restul creierului de coloana vertebrală și care este sediul unor reflexe somatice și vegetative
- cerebelul, care este situat în partea din spate a creierului și modulează controlul activității motorii permițând mișcările precise, coordonate, precum și menținerea echilibrului și
- cerebrumul sau creierul mare, cel care umple cea mai mare parte a craniului și găzduiește cortexul cerebral.
Cortexul cerebral este format dintr-un țesut moale, care conține substanța cenușie. În această materie cenușie se găsesc corpii celulari ai neuronilor. Cortexul este conectat la restul sistemului nervos prin multiplele prelungiri fine ale neuronilor și este este împărțit în două emisfere.
- emisfera dreaptă, cea care asigură mișcările și sensibilitatea jumătății stângi a corpului precum și vederea jumătății stângi a spațiului, și
- emisfera stângă cea controlează jumătatea dreaptă a corpului și vederea jumătății drepte a spațiului.
Cele două emisfere nu sunt simetrice. În partea lor periferică se află sediul funcțiunilor nervoase complexe: motricitate, sensibilitate, senzorialitate, mișcare voluntară, limbaj, memorie sau conștiință. Dacă v-ați întrebat vreodată de ce când mergeți pe stradă duceți mâna stângă înainte pe lângă corp odată cu pasul făcut de piciorul drept, acum aveți răspunsul. Partea stângă a creierului controlează partea dreaptă a corpului, iar partea dreaptă a creierului controlează partea stângă a corpului. Asta înseamnă că deteriorarea emisferei stângi din cauza unui accident vascular cerebral, de exemplu, poate duce la paralizie pe partea dreaptă a corpului. Țesutul din care este format cortexul, are un conținut ridicat de apă, circa 60 la sută, și multă grăsime. Creierul omului modern – Homo sapiens sapiens – este globular spre deosebire de creierele strămoșilor noștri care erau ușor alungite în spate. Cercetările sugerează că forma globulară a creierului nostru actual s-a dezvoltat acum aproximativ 40-50.000 de ani. Deși nu este foarte mare, adică reprezintă circa 2% din greutatea corporală, creierul consumă singur circa 25% din toată energia de care corpul nostru are nevoie de-a lungul unei zile. Specialiștii în neuroștiință computațională din cadrul Academiei de Cercetare a IBM, susțin ipoteza conform căreia creierul nostru nu cheltuie inutil atât de multă energie, ci pentru că o folosește la asamblarea unei „hărți” a acumulării de informații și experiențe pe care ne putem baza atunci când luăm decizii în viața noastră de zi cu zi.
Sunt convins că ați auzit aproape toți de mitul de largă circulație, conform căruia omul nu folosește decât 10% din capacitatea creierului, mit care sugerează că dacă am găsi o cale de deblocare a accesului la partea de 90%, am putea dezvolta abilități extraordinare. Savanții spun că nu este decât un mit urban și că are corespondent în folclor, nu în știință. Ei ne spun că, chiar și atunci când suntem angajați într-o sarcină și unii neuroni sunt implicați în acea sarcină, restul creierului nostru este ocupat să facă alte lucruri, motiv pentru care, de exemplu, soluția la o problemă poate apărea după ce nu te-ai mai gândit la asta o vreme, sau după o noapte de somn, și asta pentru că creierul tău este activ în mod constant. Scanările făcute creierului în toate etapele prin care trece o ființă umană în timpul unei zile, ar indica faptul că ne folosim creierul la întreaga sa capacitate. Însă, chiar dacă le dăm dreptate specialiștilor, nu înseamnă că suntem limitați și nu putem dezvolta abilități extraordinare. Nu avem nevoie de o capacitate mai mare, ci doar de utilizarea conștientă și eficientă a celei de care dispunem. Iar pentru asta, trebuie să ne cunoaștem creierul. Ceea ce nu folosim decât în limitele a maxim 10 % din potențial, iar eu sunt extrem de generos acum, nu este capacitatea creierului, cum bine susțin oamenii de știință, ci capacitatea de a ne crea viitorul cu ajutorul forței imaginației. Ați auzit probabil că există diferite metode de determinare a emisferei creierului pe care o utilizăm în mod predominant. Internetul este plin de ele și mulți psihologi câștigă bani din efectuarea unor astfel de teste. Rezultatul ar avea legătură cu anumite trăsături ale personalității umane. Se spune că oamenii care utilizează în mod predominant emisfera stângă a creierului ar fi mai înclinați către analitic și matematic, pe când, oamenii care utilizează predominant emisfera dreaptă a creierului, ar fi mai creativi. Cercetările au demontat însă și acest mit, stabilind că oamenii folosesc cam în aceeași măsură ambele emisfere, în sensul că nu au o latură cerebrală „dominantă” care să le guverneze personalitatea și abilitățile, deși emisferele au roluri în mare măsură diferite. Emisfera stângă de exemplu, este mai preocupată de vorbire și gândirea abstractă, pe când emisfera dreaptă este responsabilă mai mult de complexitatea limbajului de comunicare non-verbală și gândirea spațială, sau imagistica.
Până în urmă cu puțină vreme, oamenii de știință susțineau că, odată cu îmbătrânirea, creierul uman pierde neuroni, celulele responsabile de stocarea și transmiterea informațiilor și nu mai produce alții noi. Aveau să se înșele odată cu descoperirea neurogenezei, procesul în care se creează noi celule nervoase, noi neuroni, în creierul adult. Cel mai mare mister al creierului uman, este cel legat de conștiința și percepția noastră asupra realității. Ce este conștiința, ce origini are, cum se formează, cum evoluează și pe ce se fundamentează percepția noastră asupra realității, sunt întrebări la care oamenii de știință nu prea au răspunsuri convingătoare, dar susțin că s-ar putea să fie aproape de dezlegarea misterului. Anil Seth, profesor de neuroștiințe cognitive și computaționale în cadrul Universității din Sussex, Marea Britanie, care este specializat în studiul conștiinței și percepției realității, sugerează că acest proces interesant se bazează pe un fel de „halucinație controlată”, pe care creierul nostru o generează pentru a da sens lumii. El susține că, în transmiterea către conștiința noastră a percepțiilor despre lucruri, creierul face deseori ceea ce am putea numi „presupuneri informate”, pe baza modului în care „se așteaptă” să fie lucrurile. Acest lucru explică efectul neobișnuit al multor iluzii optice. Vă las aici un link către videoclipul de circa 15 minute în care profesorul Anil Seth ține un discurs în favoarea ipotezelor sale și face câteva demonstrații geniale care le susțin: https://youtu.be/lyu7v7nWzfo
Abonații canalului Sursa de Motivație Zilnică și în general, cei care rezonează cu mesajele noastre, știu că promovăm adevărul conform căruia practicarea recunoștinței este o cheie importantă pe calea trezirii noastre spirituale. Creierului îi datorăm toate abilitățile noastre de a percepe lumea materială. El este cel care preia și interpretează toate mesajele transmise de cele 5 simțuri ale noastre. Pentru a-l activa pe cel de-al șaselea, intuiția, vocea interioară prin care divinul din noi ne șoptește îndrumările sale, este imperios necesar să trecem creierul pe lista noastră de recunoștință, să-l respectăm și să învățăm să-l cunoaștem, să ne împrietenim cu el. Prin intermediul creierului putem descifra șoaptele divine și doar cu ajutorul lui putem practica meditația sau vizualizarea imaginativ-creativă.În acest plan material, nu avem alt instrument la dispoziție. Creierul nostru este plin nu numai de activitate chimică, ci și de activitate electrică. Acest lucru se datorează faptului că celulele din creier, numite neuroni, utilizează electricitatea pentru a comunica între ele. Originea gândurilor, emoțiilor sau comportamentelor are ca punct de plecare comunicarea dintre neuroni, mai precis, sinapsele, cele ce generează un potențial electrochimic care influențează funcțiile creierului. Undele cerebrale sunt de fapt aceste impulsuri electrice. Ele se măsoară în herți și sunt de frecvențe diferite.
Frecvența este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de timp. O frecvență de 1 Hz corespunde unei perioade de repetare de 1secundă. Ca să vă amuzați un puțin, capul unei ciocănitoare care bate cu ciocul în scoarța unui copac de 10 ori pe secundă, oscilează cu o frecvență de 10 Hz. Curentul electric alternativ are în România frecvența standardizată de 50 Hz, ceea ce înseamnă că într-o secundă, polaritatea tensiunii trece de la plus la minus și înapoi de 50 de ori. În SUA frecvența curentului alternativ din rețeaua publică este de 60 Hz. În cazul sunetelor, frecvența este legată de senzația de înălțime muzicală. Nota LA, de exemplu, este cotată ca având frecvența de 440 de Hz. Asta înseamnă că aerul pus în mișcare de o astfel de undă sonoră oscilează de 440 de ori în fiecare secundă. Urechea omului este sensibilă la sunete cu frecvențe cuprinse aproximativ între 20 Hz și 20 kHz (20.000 Hz), cu diferențe apreciabile de la un individ la altul. Lumina vizibilă este o undă electromagnetică ce are frecvența medie de 500 THz, adică 500 de mii de miliarde de oscilații pe secundă.
De ce sunt importante undele cerebrale?
Undele cerebrale sunt de 5 tipuri, în funcție de frecvența lor. Acestea sunt delta, theta, alfa, beta și gamma. O să vă întrebați: de ce este important ca cineva aflat pe calea iluminării minții și trezirii spirituale să cunoască lucruri despre undele cerebrale generate de activitatea neuronală a creierului? Iată de ce! Pentru că atunci când creierul nostru produce undele alfa de exemplu, înseamnă că el răspunde la activități precum meditația, rugăciunea sau odihna. Pe cale de consecință, dacă învățăm cum să stimulăm producerea undelor cerebrale alfa, vom putea atinge o stare, care ne va ajuta nu numai să ne odihnim și să ne relaxăm. Vom deveni mai creativi, vom putea folosi cu succes afirmațiile pozitive, vom practica eficient meditația ghidată și tehnicile de vizualizare în lucrul cu legea atracției, și, în sfârșit, vom putea să ne concentrăm atunci când abordăm tehnicile de vindecare energetică. Atunci când undele alfa sunt dezechilibrate sau deficitare, ne confruntăm cu depresia. Urâtă stare, pe care cred că toți am experimentat-o la un moment dat….
Stimularea producerii undelor alfa se poate face prin muzicoterapie, ascultând muzică de relaxare pe frecvențele din gama Solfeggio 432 Hz, 528 Hz, sunt cele mai utilizate, practicând observarea și atenția sau tehnica de meditație mindfulness. Frecvențele din gama Solfeggio sunt supranumite frecvențele miraculoase ale iubirii. Care sunt acestea și ce roluri terapeutice joacă fiecare frecvență în parte, puteți afla din articolul nostru CE SUNT FRECVENȚELE MIRACULOASE. Să vă prezint acum pe scurt, toate cele 5 tipuri de unde cerebrale, ca să aveți o imagine clară asupra importanței lor și beneficiile pe care stimularea producerii lor o oferă. Învățând cum să ne stimulăm creierul să producă un anumit tip de unde cerebrale, ne putem folosi de potențialul lor benefic asupra bunăstării noastre generale.
Undele Delta. Au frecvențe cuprinse între 0,1-3 Hz, sunt undele cu amplitudinea cea mai joasă și apar în timpul somnului. Atunci când ne trezim în etape din somnul profund, trecem gradual prin tipurile de unde cerebrale specifice, frecvența lor va crește începând cu undele delta, theta și alpha, iar în momentul în care suntem în starea de veghe, apar undele beta. În procesul de trezire, un individ poate petrece un timp mai îndelungat la granița dintre veghe și somn, (creierul fiind sub influența undelor theta), acest lucru permițând un flux liber de idei, creativitate sau planificare pentru ziua ce tocmai a început. Este exact starea naturală de care aveți nevoie pentru a lucra cu forța imaginației în vizualizarea creativă. Cercetările au arătat că deși una din frecvențele undelor cerebrale poate fi cea predominantă, depinzând de tipul și intensitatea activității la care suntem expuși, celelalte tipuri de unde au și ele în același timp o activitate simultană, ceea ce înseamnă ca suntem în permanență supuși unei combinații de unde, în care numai una predomină.
Undele Tetha, cu frecvențe cuprinse între 4 și 7 Hz, sunt unde “lente”, cu amplitudine mare și frecvență redusă și sunt asociate cu procesele creative și intuiția. Ele aduc la suprafață amintiri, emoții și senzații și pot fi resimțite în timpul proceselor de meditație, rugăciune sau focusare interioară. Undele tetha sunt întâlnite și la granița dintre vis și realitate și reprezintă legătura cu subconștientul. Atunci când undele theta se manifestă în parametri normali ele contribuie la îmbunătățirea comportamentelor complexe de adaptare dar au și un rol benefic în cadrul procesele de învățare și memorare.
Undele Alfa, despre care am vorbit puțin mai devreme, au frecvența cuprinsă în intervalul 8-12 Hz și sunt cunoscute ca fiind undele care contribuie la instalarea relaxării, atenție, a controlului mental și, stăpânirii gândurilor precum și la creșterea creativității. Sub influența undelor alpha putem duce la bun sfârșit mai repede și mai eficient sarcinile, fiind mai calmi și mai relaxați. Atunci când undele alpha se află în limitele normale, tindem să experimentăm și o stare de bine, de confort și să apreciem situațiile cu o mai mare obiectivitate.
Undele Beta, cu frecvențe de 13 până la 38 Hz și sunt caracteristice activităților intense ale creierului. Au o distribuție simetrică în cele două emisfere, fiind mai evidente în partea frontală a creierului. În cazul celor cu leziuni corticale, undele beta pot fi reduse sau chiar absente. Două persoane aflate într-o conversație pot avea frecvența caracteristică undelor beta, dar și o persoană care susține un discurs sau un profesor în timp ce predă o lecție.
Undele Gamma cu frecvențe cuprinse între 39 și 42 Hz, care sunt cele mai rapide unde cerebrale având cea mai mare frecvență. Undele Gamma sunt legate de procesarea simultană a informațiilor provenind din diferite arii cerebrale. Aceste unde au rolul de a transmite rapid informația, condiția de bază pentru îndeplinirea acestui lucru fiind ca și creierul să fie într-o stare de concentrare profundă, facilitând astfel comunicarea simultană între ariile cerebrale. Aceste unde măresc așadar viteza de procesare a creierului. Activitatea undelor gamma se intensifica în stări de meditație și de accesare a sentimentelor precum altruismul, dragostea necondiționată și a altor dimensiuni spirituale. Frecvența lor o depășește și pe cea a conexiunilor sinaptice și din acest motiv sursa lor este încă nederminată. În opinia specialiștilor, intervalele de frecvențe ale celor 5 tipuri de unde cerebrale au limite ușor diferite. Nu vă panicați dacă o să întâlniți pe ici pe colo, mici diferențe. Metodele de stimulare sunt bazate pe mediile fiecărui interval.
Și acum, fiți foarte atenți! Undele gamma modulează percepția și conștiința, acest lucru ajutând la atingerea unei dezvoltări în ceea ce privește starea de conștientizare a unor dimensiuni spirituale într-un context universal. Stimularea producerii undelor cerebrale de tip gamma este extrem de benefică pentru cei care caută trezirea spirituală. Putem stimula creierul să-și intensifice producția de unde gama, meditând, ascultând bătăi binaurale pe frecvența de 40 Hz și…mâncând fistic. Fisticul crud este un excelent stimulent pentru intensificarea activității undelor gama. Dacă nu sunteți alergici la fistic, este foarte indicat să consumați circa 50 de grame cu două ore înainte de meditație.
Pentru astăzi ne oprim aici. Sper că v-am făcut destul de curioși ca să urmăriți și articolele viitoare, în care vom vorbi despre tipurile de memorie, stadiile de memorare, cum se formează amintirile, de ce uităm, de ce uităm visele, de ce uitarea ne face mintea mai eficientă, despre alimente asociate cu creșterea puterii creierului și multe, multe alte lucruri interesante.
Până atunci, întrebați-vă din când în când: AVEM CREIER, CE FACEM CU EL !
