miercuri, aprilie 17, 2024
libris.ro
AcasăMISTERELE CREȘTINISMULUICând și cum sărbătorea Iisus Paștele

Când și cum sărbătorea Iisus Paștele

Ne-am întrebat întotdeauna de ce bisericile de sorginte creștină stabilesc date diferite pentru sărbătoarea Paștelui în cadrul aceluiași an și de ce aceste date diferă de la un an la altul. Explicațiile au și de-o parte și de alta motivații legate de calendarele străvechi pe care fiecare biserică le urmează. Preoții nu se prea străduiesc să-i lumineze pe credincioși în această privință și, ce-i drept, nici credincioșii nu se prea îngrămădesc să-i întrebe, de teamă să nu-i deranjeze sau să nu fie mustrați. Fiind o Sărbătoare veche a evreilor, legată de ieșirea acestora din Egipt, sărbătoare pe care însuși Iisus o respecta, o să trecem astăzi în revistă cronologia corectă a etapelor majore din viața lui Iisus și o să vă spunem cum sărbătoarea el Paștele și după care calendar.

Datele istorice ale etapelor majore din viața lui Iisus nu pot fi stabilite cu acuratețe ci doar în cadrul unor intervale, au concluzionat cercetătorii. Plasarea în calendarul gregorian a anului nașterii lui Hristos, Anno Domini, sau Anno Domini Nostri Jesu Christi, cum a fost denumit ințițial, nu a început cu anul ZERO, atunci când s-a făcut trecerea de la era de dinainte de Hristos la cea de după nașterea lui Hristos. De la Anul 1 înainte de Hristos, Dionisie Exiguus din Scythia Minor, cel care a conceput sistemul de trecere între cele două ere, a sărit direct la anul 1 după Hristos, ignorând că între -1 și  plus 1 se află zero. Acest sistem de trecere a fost conceput în anul 525 și utilizat pe scară largă abia după anul 800, fiind preluat și de Calendarul denumit gregorian, după Papa Grigore al XIII-lea, cel care l-a statuat prin bula papală de la 24 februarie 1582.

Acest calendar gregorian, valabil și în România de astăzi, a fost conceput inițial cu scopul ca toate bisericile creștine din lume să sărbătorească Paștele în aceeași zi, ceea ce nu se întâmplă deloc, deși a trecut aproape o jumătate de mileniu de la această inițiativă. Unele biserici sărbătoresc Paștele după calendarul iulian, iar altele după cel gregorian. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582 și a fost urmată de prima zi a calendarului gregorian, 15 octombrie 1582. 11 zile au fost suprimate din rațiuni astronomice. În România, calendarul gregorian a fost introdus printr-o hotărîre a guvernului I.C. Brătianu la data de 1 aprilie 1919, această dată devenind atunci 14 aprilie 1919. 13 zile suprimate, din aceleași rațiuni astronomice. Calendarul gregorian este astăzi cel mai răspândit calendar în lume. După acest calendar avem cele 12 luni, ani bisecți și multe alte binecuvântări.

Să revenim însă la cronologia etapelor majore ale vieții lui Iisus. Care este de fapt cronologia corectă a acestor etape, demonstrată din punct de științific? Și ne referim aici la cele 4 mari episoade din viața lui iisus: nașterea, botezul, marea misiune de predicare și răstignirea, respectiv învierea. Evangheliile creștine canonice nu pretind că oferă o listă exhaustivă a evenimentelor din viața lui Iisus. Acestea au fost scrise ca documente teologice, în contextul creștinismului timpuriu, nu ca și cronici istorice, iar autorii lor au arătat foarte puțin interes pentru o cronologie absolută a vieții lui Isus sau pentru sincronizarea episoadelor vieții sale, cu istoria seculară a epocii.  Un indiciu potrivit căruia evangheliile sunt documente teologice, mai degrabă decât cronici istorice, este că ele consacră aproximativ o treime din textul lor, doar celor șapte zile, și anume ultima săptămână a vieții lui Isus în Ierusalim, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor lui Hristos. Cu toate acestea, evangheliile oferă câteva detalii cu privire la evenimente care pot fi clar datate, astfel încât se pot stabili anumite intervale de date cu privire la evenimentele majore din viața lui Isus, verificate științific prin comparație cu documente provenind din surse independente, laice. Savanții au corelat în acest sens documentele și calendarele astronomice evreiești și greco-romane cu consemnările Noului Testament. Practic, toți istoricii moderni consideră nașterea, botezul, misiunea și răstignirea lui Iisus ca fiind evenimente istorice și apreciază că pot fi stabilite numai date aproximative pentru aceste evenimente. Folosind aceste metode de corelare a documentelor istorice laice cu evangheliile canonice, majoritatea savanților estimează data de naștere a lui Iisus între anii 6 și 4 î.Hr., că misiunea predicării învățăturilor sale a început în jurul anilor 27-29 d.Hr. și a durat între un an și trei ani. Estimările situează data morții lui Isus între anii 30 și 36 d. Hr. Nu s-a putut stabili o dată precisă a răstignirii lui Iisus pe baza documentelor antice descoperite însă aceasta a fost totuși stabilită exact luându-se în calcul alte elemente. Sunt foarte interesante cercetările lui Isaac Newton, care a studiat îndelung cronologia evenimentelor majore ale vieții lui Iisus, prin raportarea lor la diferite evenimente astronomice, consemnate fie în scrierile Noului Testament, fie în alte scrieri independente.

Newton calculează data Paștelui antic, definit întotdeauna de o lună plină și precedat de o zi de vineri, așa cum este specificat în toate cele patru evanghelii și ajunge pentru început la concluzia că răstignirea lui Iisus ar fi putut să aibă loc fie la data de 7 aprilie a anului 30 d.Hr, fie la data de 3 aprilie a anului 33 d.Hr, pentru ambele date aducând mai multe argumente științifice de ordin istoric și astronomic dar și un argument  bazat pe o metaforă folosită de apostolul Pavel. În Faptele Apostolilor capitolul 2, versetele 14-21, Pavel consemenează că  la răstignirea lui Iisus luna s-a transformat în sânge. Această descrie metaforică a apostolului Pavel ar putea corespunde cu eclipsa de lună de la data de 3 aprilie a anului 33 d.Hr. Unii astronomi pun însă la îndoială că această eclipsă de lună ar fi putut fi vizibilă din Ierusalim. În concluziile studiilor sale, Isaac Newton stabilește 3 date ca fiind cele mai probabile, confirmate ulterior și de alți cercetători : miercuri, 1 aprilie 33 pentru Cina cea de Taină, 3 Aprilie 33 pentru răstignire și 5 aprilie 33 pentru Înviere.

Anul nașterii lui Isus a fost mult mai ușor de stabilit decât anul răstignirii. În stabilirea acestuia cercetătorii s-au bazat atât pe următoarele afirmații din evanghelia lui Luca:

  1. Iisus avea „aproximativ 30 de ani” când a început slujirea, imediat după ce a fost botezat de Ioan Botezătorul, și
  2. Ioan a început să boteze oameni în „cel de-al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberius Cezar”, cât și pe
  3. dovezile istorice arheologice descoperite și anume monedele bătute în timpul domniei lui Tiberius, conform cărora acesta a început să domnească în anul 14, Iisus avea deci 29-30 de ani în momentul începerii marii sale misiuni.

Anul răstignirii a fost ceva mai greu de stabilit, cercetătorii fiind contrariați de relatările radical diferite ale evangheliilor sinoptice privind durata misiunii lui Iisus. În schimb, toate cele patru Evanghelii sunt de acord – plus minus o zi – că răstignirea lui Iisus  a avut loc la data de 14, respectiv 15 Nisan, corespondentul evreiesc al perioadei martie-aprilie și că acest eveniment s-a produs în perioada Paștelui evreiesc, în timpul guvernării lui Pilat. Toate cele patru evanghelii susțin că Isus a murit cu câteva ore înainte de începerea Sabatului evreiesc, adică a murit înainte de căderea nopții, într-o zi de vineri. (Mat. 27: 62; 28: 1; Marcu 15:42; Luca 23:54; Ioan 19:31, 42). Pilat a guvernat între anii 26 și 36 d.Hr. A fost analizată perioada cuprinsă între anii 30 și 36 din guvernarea lui Pilat, după ce s-a stabilit că în această perioadă se încadrează misiunea lui Iisus și s-a constatat că 14 sau 15 Nisan din calendarul evreiesc, au căzut într-o zi de vineri, doar la datele de 7 aprilie 30 și 3 aprilie 33. Au fost analizate și alte date probabile, pe baza unor calcul extrem de rafinate din punct de vedere astronomic, dar acestea, cad fie prea devreme pentru a fi compatibile cu relatările lui Luca, fie prea târziu pentru a fi compatibile cu relatările lui Pavel.

Tradiția dublului Paște care există astăzi și care s-a dorit a fi eliminată din lumea creștină prin introducerea calendarului gregorian, are rădăcini adânci în antichitate. Paștele își are originile în vremea lui Moise și se sărbătorea la două săptămâni după ce luna nouă anunța începerea lui Nisan. Această tradiție avea să devină una dublă încă de pe-atunci, din cauza modificărilor aduse calendarelor de-a lungul secolelor, fapt care i-a împărțit pe evrei în două tabere.  Evreii din vremea lui Iisus erau divizați ca și noi astăzi în privința datei la care sărbătoreau Paștele. Samaritenii sărbătoreau după legea veche a lui Moise, mai devreme cu două, uneori chiar cu mai multe zile decât ceilalți evrei.  După această tradiție a sărbătorit și Iisus împreună cu ucenicii săi, spre deosebire de majoritatea evreilor din Ierusalim. Iată și dovezile acestui fapt !

În narațiunea răstignirii, evangheliile sinoptice subliniază că Iisus a sărbătorit Paștele înainte de răstignirea sa, luând masa împreună cu ucenicii săi, moment cunoscut nouă ca și “Cina cea de Taină”. A se vedea aici evanghelia lui Marcu capitolul 14, versetele 12 până la 25. Evanghelistul Ioan subliniază însă în mod explicit că Paștele oficial evreiesc a început la căderea nopții, după moartea lui Iisus pe cruce, deci două zile mai târziu. Cum se explică această discrepanță? Data la care a sărbătorit Iisus Paștele împreună cu ucenicii săi, la Cina cea de Taină, era calculată de calendarul lunar evreiesc original (bazat pe calendarul lunar liturgic egiptean, introdus în rândurile israeliților de Moise în secolul al XIII-lea î.Hr. și folosit încă chiar și astăzi de samariteni. Paștele oficial evreiesc la care face referire evanghelistul Ioan era stabilit printr-un calcul al calendarului modificat în timpul exilului babilonian în secolul al VI-lea î.Hr. Acest calendar evreiesc modificat este cel folosit astăzi de majoritatea evreilor. Între cele două calendare, cel original impus de Moise după care a sărbătorit Iisus și cel modificat șapte sute de ani mai târziu, după care sărbătoreau majoritatea evreilor sunt două diferențe de bază privind metodele de calcul a datei la care trebuie sărbătorit Paștele. Una dintre diferențe constă în determinarea primei zile a lunii noi, iar cealaltă o reprezintă faptul că samaritenii definesc în calendarul lor o zi ca fiind cuprinsă de la un răsărit la altul, pe când ceilalți evrei definesc ziua ca întinzându-se de la un apus la altul. Din cauza acestor diferențe, Paștele samaritean cade în mod normal cu o zi mai devreme decât Paștele evreiesc, iar în alți ani cu două sau mai multe zile.

Pentru a stabili anul răstignirii lui Isus, an care să fie compatibil cu toate relatările evangheliilor, savanții și-au pus întrebarea, în care dintre cei doi ani astronomici posibili 30 d.Hr. și 33 d.Hr, există un decalaj de timp între ultima cină și răstignire. Calculele astronomice arată că o dată ipotetică stabilită în anul 30 d.Hr. ar implica o zi de luni în care a avut loc Cina cea de Taină, fapt incompatibil cu relatările evanghelice, în timp ce anul 33 oferă o zi miercuri Cinei, zi perfect compatibilă cu consemnările evangheliștilor. Astfel s-a ajuns la concluzia că cea mai probabilă dată pentru Cina cea de taină, ar fi miercuri, 1 aprilie 33 d.Hr., urmată de o dată compatibilă pentru răstignire, vineri 3 aprilie 33. De reținut deci, concluzia care se desprinde și anume aceea că Iisus a sărbătorit Paștele cu două zile înainte de moartea sa, la cea mai probabilă dată, 1 aprilie 33, conform calendarului mozaic, iar autoritățile evreiești și majoritatea evreilor au sărbătorit Paștele două zile mai târziu, la data de 3 aprilie 33, după calendarul babilonian, modificat. Faptul că bisericile creștine sărbătoresc Cina ce de Taină într-o zi de joi este un anacronism fără consistență, susțin cercetătorii.

Despre ora la care s-a produs răstignirea, istoricii susțin că precizia modernă a marcării timpului zilei nu poate fi regăsită în relatările Evangheliilor, întrucât acestea au fost scrise într-o perioadă în care nu era disponibilă o standardizare a cronometrării timpului sau o înregistrare exactă a orelor și a minutelor. Analiza astronomică a lui Colin Humphrey, publicată pe scară largă în 2011, plasează timpul morții lui Isus la 3 după amiază, pe 3 aprilie 33 d.Hr. și pretinde să concilieze relatările tuturor evangheliilor în ceea ce privește săptămâna patimilor. Soluția lui Humphrey este că evangheliile sinoptice și Evanghelia lui Ioan folosesc două calendare distincte: calendarul lunar oficial evreiesc și calendarul lunar samaritean, despre care v-am povestit anterior.

Învierea lui Iisus este evenimentul central al creștinismului. Aici nu este nimic de cercetat din punct de vedere științific și nimic de stabilit din punct de vedere cronologic. Toate evangheliile, atât cele apocrife cât și cele canonice, relatează la unison că evenimentul s-a produs la trei zile după moartea lui Iisus. Cercetătorii se împart în două tabere. Unii care cred și unii care nu cred că acest eveniment a avut loc. Care tabără este mai numeroasă ar fi greu de spus. Putem face doar estimări subiective, de la care ne abținem. Nu ne abținem însă să comentăm un aspect important despre sărbătoarea învierii, la care participăm cu toții plini de emoție. Ce sărbătorim noi de fapt în Săptămâna Mare, în ziua de sâmbătă noaptea în biserici, dacă răstignirea și moartea lui Iisus s-au produs într-o zi de vineri iar învierea trei zile mai târziu, adică într-o zi de luni? Învierea cu două zile mai devreme, în contradicție cu scripturile?

Luați-vă inima în dinți și întrebați un preot ortodox sau catolic sau chiar un pastor. Explicațiile fie se vor rezuma la răspunsul că este o taină mare, fie vor fi halucinante, fie vor lipsi cu desăvârșire. Care taină ? Nu despre taina învierii este vorba, ci de ce o sărbătorim cu două zile mai devreme? Rațiunile în virtutea cărora au fost concentrate cele trei zile în 24 de ore nu au niciun fel de consistență logică.

 

ARTICOLE ASEMANATOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recente

- Advertisment -vegis.ro
- Advertisment -vitamix.ro
- Advertisment -vitamix.ro