Corpul nostru are 3,72 × 10 la puterea a 13-a celule, ne spun oamenii de știință. Adică trei milioane șaptesute douăzeci de mii de miliarde sau, mai simplu, 3,72 de trilioane de celule. Câte gânduri străbat mintea umană de-a lungul unei vieți, nu s-a calculat încă. Ceea ce s-a stabilit cu certitudine este că cel puțin unul dintre gândurile noastre caută răspunsul la întrebarea: cine suntem noi ? Chiar așa. Cine suntem? Care este identitatea noastră reală? Se întreabă oare vreuna dintre cele 3,72 de trilioane de celule ale corpului uman, care este identitatea ei? Mă îndoiesc de faptul că celulele organismului nostru se percep ca fiind entități separate, fiecare cu identitatea ei. Ele doar alcătuiesc un singur corp, și fiecare în parte își urmează scopul pentru care a fost programată. De ce se întreabă atunci mintea cine suntem și care este identitatea noastră reală? Dar sufletul? Se întreabă oare vreodată cine este el și cam ce caută el imaterialul, nemuritorul, în această lume materială a muritorilor. Vă avertizez că acest articol nu este recomandat celor care consideră sunt ființe vii încapsulate într-o carcasă de piele, că identitatea lor este definită de suma părerilor celorlalți oameni cu care interacționează și că scopul lor în această lume este înmulțirea și acumularea de bunuri materiale.
Sunt mulți semeni de-ai noștri care, în căutarea adevăratei lor identități, studiază arborele genealogic al familiei din care provin. O vreme însă, până când se întâlnesc cu diverse învățături care plasează sufletul în mijlocul atenției. Pe măsură ce aprofundează astfel de învățături, apare ideea de a scormoni după identitatea reală în viețile anterioare. Ești influențat de viețile trecute și sufletul poartă amprentele lor, însă care dintre viețile anterioare îți definește identitatea reală? De ce ai alege o anumită viață anterioară pentru a-ți defini identitatea reală actuală? Fiecare dintre viețile tale anterioare ți-a oferit oportunități de a învăța și a contribuit la ceea ce ești tu astăzi, indiferent dacă ești sau nu conștient de sinele tău interior. Am o veste proastă și una bună pentru cei care sunt preocupați să-și extragă identitatea dintr-o viață anterioară extrem de notabilă. Încep cu cea proastă: vă căutați identitatea într-o viață anterioară notabilă pentru a compensa lipsa unei identități clare în această viață actuală. Vestea bună este că nu ați avea nevoie de niciun fel de compensare a lipsei de identitate în viața actuală, dacă v-ați cunoaște esența adevăratei voastre naturi, esența voastră spirituală. Suntem făcuți din esența infinitului creator divin. De ce ar trebui compensată această splendidă substanță cosmică? Se întâmplă ceva cu cei ce simt nevoia unei compensări, deși acceptă teoretic ideea că nu ar trebui să compenseze substanța cosmică din care și ei sunt făcuți. Chiar așa. Ce se întâmplă cu cei care simt nevoia acută să-și descopere așa-zisa adevărată identitate? Iată ce se întâmplă! Oamenii care au statut de chiriași ai propriei minți, chiriași nu proprietari, percep adevărata lor natură sau esență spirituală ca pe o idee, ca pe ceva despre care au auzit dar nu au și experimentat. Oamenii chiriași ai propriei minți sunt cei care sunt controlați de minte. Oamenii proprietari ai minții sunt cei care controlează mintea cu toată gălăgia gândurilor ei.
Nu este de mirare că oamenii nu prea știu care este adevărata lor natură, care este esența lor spirituală, atâta vreme cât li se oferă în general idei despre realitatea spirituală, mai degrabă decât metode pentru atingerea stărilor de cunoaștere directă. Iar aceste idei sunt precum ideile pe care ni le inspiră tablourile… lui Nicolae Grigorescu să zicem. Unii se uită la ele ca vițelul la poarta nouă, iar alții le admiră și se lasă inspirați de ele. Să recunoaștem însă că, nici pentru unii, nici pentru alții, casele din tablourile lui Grigorescu nu sunt chiar casele lor de vis. Este clar că pentru a găsi răspunsuri în tot acest proces de căutare a adevăratei noastre identității, trebuie să trecem de la idee la practică. Să ne cunoaștem deci adevărata identitate, experimentând…
Uitați-vă la un nou-născut ! Are el o anumită identitate? Se percepe pe sine ca aparținând unei familii sau vreunei religii anume? Este el conștient de aspectul său fizic care definește rasa, de imaginea corpului sau de preferințele sale sexuale? Credeți că se identifică el cu un anumit rol în societate sau în comunitatea în care tocmai s-a născut? Nu a experimentat încă viața materială și nu și-a modelat o anumită identitate în conformitate cu normele acceptate de societatea sau comunitatea în care a venit pe lume. Va crește și își va forma percepțiile despre lumea înconjurătoare în funcție de capacitatea sa de a prelucra și asimila informațiile primite de la cei care îi vor spune pentru început că asta este voie și asta nu este voie să facă. Prima mare minciună cu care el se va confrunta în viața lui i-o oferă chiar părinții sau tutorii, incapabili să-i explice adevărul atunci când va întreba cum a venit pe lume și mai ales de ce. L-a adus barza. Restul află el când va fi mai mare. Copilul s-a făcut mai mare. A sosit momentul să afle că reclamele de televiziune definesc oamenii fericiți ca fiind cei care folosesc anumite produse, iar filmele definesc oamenii de succes ca trăind sau comportându-se într-un anumit mod. Va descoperi și că prietenii și familia îl vor pune la îndoială atunci când gândurile sau convingerile lui vor depăși limitele înțelegerii lor. Toate aceste influențe îi vor afecta capacitatea de a-și stabili adevărata identitate.
Dar tu? Da, tu – cel care asculți acum? Ești în căutarea adevăratei tale identități? Dacă da, trebuie să știi că identitatea ta reală este mai subtilă decât orice poate fi descris în cuvinte – de tine, de mine sau de oricine altcineva. Și asta ar trebui să-ți ofere primul indiciu despre motivul pentru care ți-ai căutat identitatea până acum, pe căi greșite. Ești mult mai mult decât un cuvânt din dicționar și meriți mult mai mult decât o simplă definiție verbală a identității tale. Ai alege o anumită trăsătură pentru a descrie adevărata ta identitate ? Sau o listă întreagă de trăsături? Preferințele, valorile, credințele sau orice alte trăsături ale tale pot părea să descrie, să contureze o anumită identitate, însă chiar și cu o listă extinsă de trăsături – care crezi tu că te definesc – și valori la care te raportezi, identitatea ta reală, adică cea spirituală rămâne una subtilă și într-o continuă transformare. Trăsăturile unei flori a soarelui ne pot inspira mintea și bucura sufletul: culoare, viață, armonie. Ce spun oare mintea și sufletul despre trăsăturile acestei flori? După ce ne-a bucurat mintea și sufletul, floarea si-a transformat trăsăturile ca să ne poată bucura și trupul, oferindu-ne roadele sale. Tot astfel se întâmplă și cu identitatea noastră, fie că suntem sau conștienți de asta. Este într-o continuă transformare, deci nu poate fi etichetată, prin raportarea sa la un moment din viața actuală.Sufletul nostru, parte a Universului infinit, este energia care ne animă în această lume și este amprentat de totalitatea gândurilor, emoțiilor, sentimentelor și trăirilor pe care le-am experimentat vreodată. A încerca să-i stabilim o anumită identitate sau să-i găsim un nume mistic, este ca și cum ne-am apuca să dăm nume fiecăreia dintre cele 3.720.000.000.000.000 de celule care ne compun corpul. Provocare: Ce credeți că este mai potrivit? Să stabilim o identitate pentru suflet sau să experimentăm bucuria că sufletul este parte a marelui Univers?
Căutătorule, sau căutătoareo, de-a lungul întregii tale vieți, te-ai definit sub influența familiei, colegilor, societății în general, mass-mediei și tuturor situațiilor în care te-ai aflat. Ți-ai construit propriul fișier intern de identitate la care ai adăugat în fiecare an mii și mii de nuanțe noi. Ce simți că nu se potrivește? Ai făcut până acum o mulțime de lucruri mai mult sau mai puțin benefice pentru mintea ta și pentru corpul tău. Pentru suflet mai puțin, spre deloc. Sunt lucruri de făcut pentru suflet, care cu adevărat contează, nu a-i stabili o identitate, a-i pune o etichetă în această viață, aici și acum. Ai experimentat până acum mai multe vieți și multe – poate – vei mai avea de experimentat. Fiecare viață a contat, contează și va conta. Fiecare experiență își va pune amprenta asupra sufletului tău. Bucură-te că ai șansa să experimentezi ! Deci, care este identitatea autentică a omului? Evident că nu cea distilată de influențele externe la care a fost supus individul pentru a se adapta la normele și definițiile acceptate de societate. Adevărata noastră identitate este cea a sinelui cea cosmică, divină, eternă, care vede lumea materială, această realitate corporală pe care o experimentăm acum, ca pe o oportunitate de a face parte din jocul vieții pe acest pământ.
Bucură-te că joci un rol în această piesă. Conștientizarea acestei bucurii și trăirea ei din plin te vor ajuta să-ți găsești nu numai masca și costumul potrivit, ci și sinele tău real, adevărata ta identitate. Nu ai mare lucru de făcut. Trebuie să te transformi din chiriașul, în proprietarul minții tale, din sclavul în stăpânul gîndurilor tale și să observi totul cu atenție. Numele mistice și triburile cosmice, termeni pe care unele învățături le asociază cu sufletul, fac parte dintr-o piesă pe care sigur nu vrei s-o vezi, cu atât mai puțin în care să vrei să joci. Nu-ți este de folos să știi că ești sufletul Kin 61, de ton solar din tribul cosmic al dragonilor roșii. În schimb, îți va fi de mare ajutor ce-ți voi spune în continuare. Suntem corp, minte și suflet și nu trebuie să uităm că doar sufletul este nemuritor. Toate sufletele vin din aceeași sursă și se întorc la aceeași sursă. Avem aceeași identitate cosmică primară. Locul sau casa cosmică din care venim este un tărâm al iubirii necondiționate, un tărâm în care toate sufletele simt un sentiment de apartenență și valoare. În locul de unde venim temporar pe acest pământ, sufletele se înalță unele pe altele, grație unicității și diversității noastre, ca părți diferite ale aceleiași unități – ca părți ale aceluiași întreg. Tot astfel ar trebui să facem și în lumea materială în care existăm acum.
Are sufletul religie, naționalitate, sex, rasă, apartenență politică, profesie, proprietate sau orice altă imagine pe care o întâlnim în lumea materială? Evident că nu. Divinitatea, ca și sufletul, sunt câmpuri dinamice inteligente, lipsite de formă fizică sau atașament la o anumită imagine. Aceste imagini sunt folosite doar ca mijloace temporare de manifestare. Ființa umană este o ramură a acestui câmp abstract al inteligenței și este rezultatul și produsul acestui câmp. Din perspectivă cosmică, atunci când omul aflat în lumea materială, transformă o identitate temporară a sa, în centrul lui principal de gravitație, el se opune intenției inițiale a sufletului. Această opoziție estompează memoria originilor noastre cosmice și reduce sinele dintr-o ființă cosmică universală expansivă și eternă într-o ființă umană definită de roluri, costume și măști. Devino, conștient sau conștientă că nu trebuie să te mai confunzi cu rolul tău temporar pe care îl ai în lumea materială. Nu ești corpul așa cum nu ești nici mintea ta. Ele sunt doar instrumente care ți-au fost date în această lume a cunoașterii, pentru a le folosi, nu pentru a te lăsa folosit de ele. Folosește-le cu înțelepciune și-ți vei redescoperi adevărata identitate. Focusează-ți atenția pe iubirea necondiționată ! Aceasta este cheia aflării identității tale reale! Picătura iubește necondiționat celelalte picături ale oceanului. Ființele umane care au urechi de auzit, să audă.
