În podcastul CUM SCĂPĂM DE TIPARELE NEGATIVE DE GÂNDIRE, am explicat care este cauza problemelor lumii noastre interioare. Vă mai amintiți? Ne lăsăm consumați de simțuri, gânduri și emoții și procedăm la internalizarea problemelor, personalizându-le, identificându-le cu noi înșine, deși nu noi suntem problema, ci “PROBLEMA” este problema. Investim în mod inconștient timp și energia atenției noastre în “problem” și ne contopim cu ea, o facem să devină parte din noi. Așa ajungem să ne simțim stresați în familie, la locul de muncă, în relațiile sociale sau copleșiți în cele romantice.
Indiferent dacă ne place sau nu s-o recunoaștem, cei mai mulți dintre noi tratăm problemele cu care ne confruntăm, într-un mod foarte disproporționat în raport cu gravitatea lor. Adevărata problemă este însă alta. În loc să considerăm problemele ca fiind momente trecătoare sau simple complicații, le lăsăm să ne definească și să ne controleze. Adică ne lăsăm consumați de ele.
Toți avem tendința de a ne supraidentifica pe noi înșine dar și pe alții, cu problemele din viața noastră. Acest lucru poate lua multe forme diferite, cele mai întâlnite fiind: “ Nu sunt suficient de bun(ă)” sau și mai grav, „Nu sunt bun(ă) de nimic pe lumea asta.” Aceste modele negative de gândire, cunoscute și sub numele de distorsiuni cognitive, joacă un rol major în amplificarea problemelor noastre.
Iată care sunt cele mai frecvente distorsiuni cognitive pe care ar fi bine să le conștientizați și voi.
Citirea gândurilor. Tragi concluzia că cineva reacționează negativ față de tine chiar dacă nu ai un motiv serios pentru a face acest lucru. Tu, de fapt, habar nu ai la ce se gândește ce-l pe care-l suspectezi. În timp ce tu crezi că ele se gândește la tine, el este de fapt la fel e preocupat ca și tine de “ce-o să zică alții”.
Ne place să ghicim destinul – un alt model de distorsiune cognitivă. Anticipăm fără niciun temei că lucrurile vor merge 100% și credința că predicția noastră este reală. Și cum atragem cee ace credem din cee ace gândim, transformăm predicția în realitate.
Ne place să etichetăm. În loc să înțelegem o greșeală ca pe o simplă greșeală, avem tendința de a-i atașa o etichetă, indifferent că este vorba despre noi sau alții.
Ei bine, ce avem de făcut ca să obținem liniștea de care avem nevoie?
Dacă ne-am obișnuit să internalizăm problemele, personalizându-le prin identificarea cu ele și transformându-le în părți din noi, soluția pentru a scăpa din tornada lor este să le… externalizăm. Primul pas este să identificăm tiparele negative de gândire cu care facem ca lucrurile să ni se întâmple, pentru a deveni mai apoi conștienți de faptul că lucrurile doar se întâmplă, nu ni se întâmplă. Este necesar să vedem problemele și conflictele ca fiind separate de identitatea noastră pentru că asta ne va oferi spațiu pentru a le clarifica. Trebuie să încetăm să mai considerăm problemele ca făcând parte din noi.
Nu de puține ori m-ați auzit spunând că soluția vindecării interioare este NUMEȘTE, PRETINDE, LASĂ SĂ PLECE. Aceasta este externalizarea – strategia care te vindecă, o consecință a difuziei cognitive, adică separarea de gânduri și emoții. Iată cum s-o aplicați !
Pasul 1. Dă un nume “problemei” cu care te confrunți și asigură-te că TU ești cel care-i dă numele. Nu aștepta să-ți spună un specialist cum se numește acea problemă. Te chinuie? Tu trebuie să știi ce te chinuie. Specialistul te poate ajuta să înțelegi de ce te chinuie, ghidându-te să descoperi ce ai de făcut ca să nu te mai chinuie. Poate că simțiți izolare, singurătate, te simți copleșit, împovărat, confuz, plictisit, pierdut, trist, dezorientat, dezamăgit. Doar tu știi cum te simți în regatul tău interior. Dă-i un nume problemei tale, oricare ar fi acesta! Fii foarte specific când faci asta. Nu trebuie neapărat să folosești un singur cuvânt, dacă simți că asta te limitează. Folosește o expresie !
Pasul 2. Ultilizează forța imaginației și dă o formă problemei. Imaginează-ți-o ca pe ceva ce poți vedea, auzi, atinge, mirosi și chiar gusta. Ce-ar fi să încerci prin a-i da “problemei” tale forma unei persoane, cu un caracter pe măsura “problemei” și s-o vezi stând în fața ta. Este un bărbat? O femeie? Ce fel de voce are? Vorbește tare sau în șoapte? Ce-ți spune? Cum arată? Este puternic? Este firav? Este obișnuit?
Pasul 3. Încearcă acum să cercetezi modul în care această problemă îți afectează viața. Ce anume îți afectează mai tare? Relațiile? Stima de sine? Somnul? Scrie-le pe toate. Scrisul în sine este o terapie și, până când nu scriem ceea ce constatăm, se întâmplă, deseori, să nu prea conștientizăm. Conștientizarea, adică aducerea în fața luminii Sinelui este cea care vindecă, iar procesul de conștientizare ține exclusive de tine.
“Lucrurile îngropate în noi pe care nu le conștientizăm se întorc în viața noastră ca destin“, Carl Gustav Jung.
Pasul 4. Definește circumstanțele în care te vezi după ce vei fi lăsat să plece problema care te-a chinuit. Cum ai vrea să arate lucrurile diferit de cum arată acum? Imaginează-ți că te simți sau te comporți ca și cum “problema” ar fi plecat deja. Ai mai experimentat asta în trecut? De ce crezi tu că ar fi nevoie pentru a-ți schimba mentalitatea? Ce te poți vedea făcând în viitor pentru a te bucura de faptul că problema a dispărut? Există vreun pas, cât de mic, pe care îl poți face astăzi pentru a realiza acest lucru?
Pasul 5. Poate fi foarte util să încerci să-ți amintești momentele din viața ta când acest lucru a fost posibil. Dacă, de exemplu, îți dorești să ai mai multă libertate sau să simți mai multă independență, imaginează-ți o perioadă din viața ta în care ai avut cu adevărat această libertate. Ce a făcut posibil acest fapt? Există oameni din trecutul tău care te-au văzut mult mai liber și care ți-ar putea spune o poveste despre felul în care ai fost cândva? Ce-ar fi să-i provoci la o conversație imaginară, sau chiar reală, de ce nu? Gândește-te la câteva moduri de a fi, care ți-ar putea părea a fi străine de tine acum, însă au făcut cândva parte din viața ta.
Ai putea face singur acești 5 pași. Dacă crezi că ai nevoie de îndrumare pentru asta, te aștept alături de mine la o ședință de life-coaching spiritual. Asta nu este nici consiliere, nici terapie. Este arta care te ajută să-ți descoperi sau să-ți redescoperi potențialul interior – acele daruri divine ascunse în ființa ta. Vindecătorul tău ești tu. Creatorul viitorului tău ești TU. Nimeni și nimic din exteriorul tău nu are putere asupra ta, dacă nu-l investești TU cu această putere !
Un gând de încheiere.
În concluzie, Suflete cu minți și corpuri, prin asocierea gândurilor și emoțiilor de aceeași vibrație dăm naștere stărilor. Când ne lăsăm consumați de informațiile pe care le primim pe calea celor 5 simțuri, pe marginea cărora dezvoltăm gânduri și emoții, apare idenificarea noastră cu lucrurile care se întâmplă, cu problemele. Ce-ar fi să înțelegem că nu suntem gândurile, ci gânditorul? Că nu suntem emoțiile, ci simțitorul. Că lucrurile se întâmplă, nu …ni se întâmplă.
De cele mai multe ori ne focusăm energia atenției asupra problemei în loc să investim aceeași energie în a ne imagina cum ar arăta soluția și uităm că forța imaginației este cea mai mare forță creatoare a Universului. Aceste abordări pe care vi le-am propus astăzi vă vor face cu siguranță să vă gândiți creativ la modul în care “problemele” îți afectează viața și pot fi, de asemenea, o poartă către a înțelege ceea ce îți dorești cu adevărat. Așa că…îndrăznește să fii înțelept !
