duminică, noiembrie 10, 2024
libris.ro
AcasăECUAȚIA TREZIRIIPovești cu tâlc pentru oamenii mari care caută trezirea spirituală

Povești cu tâlc pentru oamenii mari care caută trezirea spirituală

Toți marii maeștri susțin că trezirea spirituală nu se poate realiza atâta timp cât mintea este prezentă. Gălăgia gândurilor ei – interminabilul nostru dialog interior – ne împiedică să ascultăm șoaptele adevăratei voci a sufletului, care provine din adâncul ființei noastre. Eliminarea minții sau controlul deplin asupra activității ei se poate obține cel mai rapid prin observarea gândurilor din poziția de martor. Observate cu atenție, gândurile dispar și se instalează pacea. A deține controlul asupra minții, înseamnă de fapt să învățăm s-o păcălim, spun maeștrii. Îi spunem o poveste și-i dăm astfel de lucru, adică să judece, ceea ce știe ea cel mai bine să facă. În acest timp în care mintea este ocupată, nu ne va putea împiedica să restabilim contactul cu sinele nostru interior și să-i accesăm comorile care ne vor ajuta  să vedem lucrurile în lumina potrivită. Adică să facem saltul trezirii.

Timpul pentru care reușim s-o păcălim este destul de  scurt; uneori o secundă sau chiar mai puțin, de aceea trebuie să fim foarte atenți și să profităm din plin. Poveștile cu tâlc, pildele și glumele încărcate de înțelepciune au însoțit din totdeauna meditația în practica de inițiere pe calea trezirii. Fără ele meditația poate părea o corvoadă la care ne supunem pentru a obține o stare de pace a minții, ca și cum acesta ar fi scopul nostru final. Însoțită de poveștile cu tâlc, meditația poate deveni adevărata natură a inițiatului, tranformându-se dintr-o corvoadă într-o joacă. Și uite așa, în joaca asta, am putea chiar să reușim să facem marele salt al trezirii, marele salt al iluminării. Psihoterapeuții zilelor noastre au preluat și ei aceste “baghete magice” ale maeștrilor spirituali și le-au transformat în…povești terapeutice. Rezultatele în plan terapeutic țin de talentul și priceperea fiecărui psiholog în parte. În psihoterapie, poveștile cu tâlc sunt folosite pentru informarea, educarea, dezvoltarea și chiar vindecarea unui pacient. Obiectivul poveștilor cu tâlc în psihoterapie este același: să „păcălească” mintea pacientului prin blocarea mecanismelor sale de apărare şi accesarea infinitelor soluții care sunt depozitate în subconștient.

Vă voi împărtăși astăzi câteva dintre poveștile pline de înțelepciune, care m-au făcut pe mine să-mi întorc privirea și să încep să caut în interiorul ființei mele. Dacă poveștile cu tâlc pe care le veți asculta în continuare, vor avea asupra voastră vreun efect de ordin spiritual sau terapeutic sau doar vă vor antrena înțelepciunea pentru următorii pași pe calea trezirii spirituale, depinde doar de setea de trezire a fiecăruia dintre voi, de dorin’a de vindecare și de “sistemul de apărare” al fiecărei minți în parte. Vă invit să vă relaxați, să vă deschideți mintea și inima, și să ascultați cu atenție !

În orice clipă puteți realiza marele salt ! Exact ca în povestea de la finalul videoclipului GHIDUL TREZIRII | SECRETELE CELOR 12 LEGI SPIRITUALE ALE UNIVERSULUI.

POVESTEA LUI CE ESTE BINE ȘI CE ESTE RĂU”

La marginea unui sat dintr-o țară îndepărtată, într-o căsuță pipernicită, locuia un țăran văduv împreună cu fiul său. Își duceau traiul, muncind la pădure și la câmp cu o iapă albă sălbatică, deosebit de frumoasă, pe care fiul țăranului o domesticise în urmă cu un an. Nimeni din sat nu avea un cal atât de frumos. Instinctele ei de animal sălbatic nu dispăruseră în totalitate; trăgea cu greu la plug dar nu se prea lăsa călărită. Invidioși, vecinii țăranului nu conteneau să-i spună că nu este bine să aibă pe lângă casă un cal sălbatic. Aduce ghinion. Țăranul le răspundea de fiecare dată foarte stăpân pe sine :

– Spuneți-mi de unde știți voi ce este bine și ce este rău și care este înțelepciunea binelui și răului și vă fac pe plac. Îi dau drumul în sălbăticie. Chip să primească vreun răspuns de la ei, nici vorbă.

Împăratul din acel ținut era pe moarte și pe tron se pregătea să urce fiul său. Un război cu țara vecină era pe cale să izbucnească. Tânărul prinț se ruga zi și noapte să primească înțelepciunea și puterea de a lupta și a câștiga războiul. Într-o noapte, i se arătă în vis un înger și-l asigură că regatul lui va câștiga războiul și că nu trebuie să-și facă vreo grijă.

– Și pe ce cal să încalec la luptă?, întrebă prințul?

Îngerul ezită o clipă, după care îi răspunse:

– N-ar fi rău să-ți conduci oastea la luptă, călare pe o iapă albă. Uite, în satul acela, la un ceas de mers călare de la castel, locuiește un bătrân înțelept cu fiul său. Ei au o iapă albă. Mergi și convinge-l să-ți vândă iapa! Să nu-i iei iapa cu forța, că vei pierde războiul !

Numai ce s-au ivit zorii, că prințul și-a strâns alaiul și-a plecat degrabă acolo unde-l trimisese îngerul. Ajuns în fața țăranului, viitorul rege îi oferi acestuia o pungă cu galbeni pe iapa lui. Vecinii adunați în preajma alaiului, rămaseră muți de uimire când auziră că țăranul nu vrea să-și vândă iapa pe o pungă de galbeni, bani cu care putea cumpăra 10 cai.

– Nu este bine ce faci neînțeleptule ! strigară la el.

Țăranul răspunse ca de obicei.

– Spuneți-mi de unde știți voi ce este bine și ce este rău și care este înțelepciunea binelui și răului și vă fac pe plac. Vând calul prințului.

Prințul, știind că nu poate lua iapa cu forța de la țăran pentru că așa îi spusese îngerul, își dublă și triplă oferta, însă țăranul se dovedi a fi de neînduplecat. Văzând că nu-l poate convinge, prințul și-a luat alaiul și s-a întors la castel, punându-și de gând să se roage și să-i apară din nou îngerul pentru a-i cere povață. De cum plecă prințul vecinii începură din nou cu gura pe țăranul noastru; cum că nu a făcut bine, că ar fi scăpat de sărăcie și că nu este deloc un om înțelept. Țăranul, același răspuns:

– Spuneți-mi de unde știți voi ce este bine și ce este rău și care este înțelepciunea binelui și răului și fac cum spuneți voi.

A doua zi de dimineață, fiul țăranului se duce în grajd să pregătească iapa pentru câmp. Grajdul, gol. Fugi în casă și-i spuse tatălui său că iapa nu mai este

– Au avut dreptate vecinii, tată. Ar fi fost mai bine dacă vindeam iapa prințului.

Bătrânul părinte îl privi cu blândețe și-l întrebă:

– De unde știi tu că ar fi fost mai bine dacă vindeam iapa și că acum este rău că iapa noastră nu este de găsit? Știi tu care este înțelepciunea binelui și a răului?

Intrigat și mâniat de răspunsul tatălui său, feciorul plecă prin vecini să-și verse focul. Desigur că, imediat ce au aflat, vecinii s-au repezit să-i strige țăranului nostru:

– Ai văzut că n-a fost bine că nu i-ai vândut iapa prințului? Ai fi avut astăzi 10 cai. Acum nu mai ai niciunul, neînțeleptule.

Răspunsul țăranului fu același ca-ntotdeauna:

– Spuneți-mi de unde știți voi ce este bine și ce este rău și care este înțelepciunea binelui și răului și vă dau dreptate.

După două zile, mare mirare îi cuprinse pe țăran și pe fiul lui, și mare invidie pe vecinii lor, când iapa se întoarse acasă. Nu singură, ci însoțită de 9 cai din vechea ei herghelie.

-Nu mai spuneți nimic acum? se adresă țăranul vecinilor. A fost bine sau a fost rău că mi-a fugit iapa?

Rușinați, sătenii își coborâră privirea în pământ și plecară la casele lor. După multă stăruință în rugăciune, prințului i se arătă din nou îngerul în vis și-l povățui să se întoarcă la casa țăranului – care avea de-acum 10 cai – și să încerce să-l convingă să-i vândă iapa cea albă. Prințul se duse iarăși la casa țăranului dar nici de data aceasta nu reuși să-l convingă să-i vândă iapa. Sătenii îl tachinau continuu pe bătrânul înțelept cu aceeași judecată – că nu este bine ce face. El le răspundea de fiecare dată la fel:

– De unde știți voi că este bine sau rău ceea ce fac eu ?

Într-o zi de duminică, fiul țăranului vru să mai obișnuiască iapa cu călăritul și începu s-o alerge prin curte.  A reușit o vreme, însă, iapa nărăvașă l-a aruncat la pământ. În cădere, feciorul și-a rupt o mână și-un picior.De cum aflară de pățania tânărului, preaînțelepții vecini ai țăranului dădură năvală să-și mustre consăteanul:

– Ai văzut că noi am avut dreptate, că nu a fost bine că n-ai vrut să vinzi iapa prințului? Astăzi ai fi fost bogat iar fiul tău ar fi fost sănătos și bun de muncă. Ce-ai să te faci de-acum? Ești bătrân, tu nu poți munci, vinde iapa prințului !

Cu un calm ieșit din comun țăranul le răspunse:

– De unde știți voi dacă este bine sau rău că feciorul meu a căzut de pe cal? – Acum chiar că ești nebun de legat, îi răspunseră vecinii.

O săptămână mai târziu, în țara îndepărtată începu războiul. Toți fiii sătenilor fură luați la oaste, mai puțin fiul țăranului nostru, care, beteag fiind, nu era bun de luptă. Niciunul dintre săteni nu mai îndrăznea să-l privească în ochi pe bătrânul lor vecin și să-i spună că nu este înțelept. Cum s-a terminat războiul vă las pe voi să ghiciți.    

LECȚIA PRUNULUI

Cea de-a doua poveste de astăzi necesită și mai multă atenție din partea voastră, așa că pregătiți-vă bine !

Un maestru spiritual avea doi ucenici dornici să cunoască iluminarea minții și trezirea spirituală. Unul dintre ei avea o fire mai zburdalnică. În pauzele dintre lecții, îi plăcea să se relaxeze aruncând cu pietre prin toți copacii. Nu se putea dezbăra deloc de acest obicei. Maestrul îl anunță decuseară că a doua zi îi va preda o lecție în livada de pruni.

-Te duci înainte și mă aștepți. Să te găsesc meditând, îi spuse maestru.

A doua zi de dimineață, ucenicul se duse în livadă, își căută un loc potrivit și începu să mediteze. Trecură două ceasuri, iar maestrul nu mai apărea deloc. Tânărul inițiat începu să-și cam piardă răbdarea și se apucă să arunce cu pietre în prunul sub care meditase. Crengile erau pline de prune pârguite și cum erau atinse de pietrele ucenicului, își lăsau roadele pe pământ. Maestrul îl urmări o vreme, ascuns dintr-un colț livezii, după care se îndreptă către el și-i zise:

– Am spus că vreau să te găsesc meditând.

– Iartă-mă maestre că ți-am încălcat voia, dar nu mai veneai deloc.

Maestrul se apropie de prunul în care ucenicul aruncase cu pietre, își lipi urechea de trunchiul său și ascultă pentru câteva clipe, apoi se adresă din nou ucenicului.

– Prunul ăsta mi-a spus că ai aruncat cu pietre în el și-l cred, că prea multe prune proaspete sunt pe jos.

– Da maestre, așa am făcut, iartă-mă, te rog !

– Te iert și nu te voi pedepsi, dacă-mi spui ce-ai învățat tu de la prunul ăsta, care și-a lăsat roadele la pământ sub bătaia pietrelor tale?

Tânărul se tot încâlcea și nu știa ce să răspundă. Maestrul așteptă cu răbdare o vreme, după care i se îi spuse:

– Ceea ce ne face fericiți este deja în jurul nostru dar va mai trece multă vreme până când tu vei putea înțelege asta. Lecția pe care vroiam să ți-o dau eu, ți-a dat-o prunul în care ai aruncat cu pietre. Ar fi trebuit să înveți de la prunul acesta că atunci când cineva dă cu pietre în tine, tu să-i dăruiești cele mai bune roade ale tale ! Acum întoarce-te la casa ta. Nu ești pregătit pentru ceea ce cauți.

Ucenicul se întristă la auzul vorbelor maestrului și, resemnat, îi ceru permisiunea să-i adreseze o ultimă întrebare înainte de a se despărți. Maestrul îi îngădui. Și acum să vă văd. Ce credeți voi că l-a întrebat ucenicul neascultător, la final, pe maestrul său ? Vă invit să luați cu asalt rubrica de comentarii. Este cel mai simplu răspuns pe care a trebuit să-l dați vreodată.

POVESTEA TREZIRII ȘI ILUMINĂRII

Să trecem acum la  ultima poveste de astăzi, o poveste care ne oferă răspunsul la întrebarea: când vom face marele salt al trezirii spirituale.

Într-o zi de miercuri, cel mai vârstnic, cel mai cunoscut și mai respectat maestru din țară se întorcea acasă din vizita pe care tocmai ce-o făcuse unor rude apropiate. Se hotărî să meargă pe un alt drum decât cel pe care venise deși era ceva mai lung și mai obositor pentru un bătrân de vârsta lui. Ținea neapărat să admire frumusețea copacilor Bodhi care străjuiau drumul dar și să-i salute pe novicii pe calea trezirii spirituale, pe care, adeseori, îi puteai întâlni meditând sub acești copaci. În fața fiecări copac bodhi pe care-l întâlnea, se oprea, îl binecuvânta și-i spunea:

– Îți îngădui să mă privești și să mă admiri, așa cum și tu mi-ai îngăduit mie !

După aproape un ceas de mers, maestrul întâlni un novice care medita sub un copac Bodhi. Novicele îl recunosc deîndată pe marele maestru și-l salută cu multe plecăciuni. Schimbară câteva vorbe, după care, novicele îndrăzni să-l întrebe pe marele maestru:

– Maestre, îmi îngădui să te întreb ceva ?

– Desigur, doar să cunosc răspunsul.

– Maestre, caut iluminarea minții și trezirea spirituală. Când crezi că o voi atinge?

– Ar trebui să fii fericit, tinere. Trebuie să te mai naști de 5 ori și o vei atinge.

Novicele se întristă pe loc și începu să plângă. Toată pacea pe care o dobândise în urma meditației și toată bucuria de a-l fi întâlnit pe marele maestru dispărură ca și cum nu fuseseră acolo niciodată.

– De 5 ori maestre, vai  vieții mele. Am trăit degeaba…

 Maestru îl privi cu compasiune pe novice, îl binecuvântă, își luă rămas bun de la el și plecă mai departe. După o vreme, maestrul întâlnește un alt novice meditând sub un copac Bodhi. Și acesta era mânat de aceeași curiozitate ca a celui dinainte.

– Maestre, îmi îngădui să te întreb ceva ?

– Desigur, tinere. Numai să cunosc răspunsul…

– Maestre, caut iluminarea minții și trezirea spirituală. Când crezi că o voi atinge?

– Binecuvântat să fii pentru dorința ta. Trebuie să te mai naști de 3 ori și, în cele din urmă, te vei trezi.

Nici nu termină bine de răspuns maestrul, că novicele se și puse pe un plâns în hohote.

– Vai mie maestre. De 3 ori trebuie să mă mai nasc? Mi-am pierdut tinerețea meditând…

Maestrul îi spuse câteva vorbe de duh, își luă rămas bun și-și continuă drumul. Nu trecu mult timp până când întâlni un alt novice, care medita sub un alt copac Bodhi. Stătu de vorbă cu el cât stătu și hotărî să plece mai departe la drum, căci lung drum mai avea până acasă. Bătrânul înțelept îi dădu câteva sfaturi novicelui și înainte de a se despărți de el, nu-și putu stăpâni curiozitatea de a-l întreba cum de nu dorește să afle și el când va atinge trezirea spirituală, așa cum făcuseră ceilalți dinaintea lui:

– Tinere, tu nu vrei să mă întrebi nimic?  Am mai întâlnit pe drum doi novici. Tu nu vrei să știi când vei face marele salt al trezirii?

– Dacă tot ai adus vorba, maestre, când crezi că mi se va întâmpla?

– Ascultă, vezi frunzele din copacul ăsta?

– Da, răspunse novicele.

– De-atâtea ori trebuie să te mai naști și să mai experimentezi viața pe acest pământ, pe câte frunze sunt în copacul acesta.

Cum auzi vorbele maestrului, ucenicul se puse pe un râs în hohote, de nu se mai oprea. “Trebuie să fie nebun”, gândi maestrul. Cei cărora le-am spus că trebuie să se mai nască de câteva ori ca să se trezească, au plâns. Ăsta râde de nu mai poate deși mai are atât de multe vieți de experimentat.

– Hei, tinere, oprește-te ! De ce râzi? Cei pe care i-am întâlnit înaintea ta s-au dat de mama focului că trebuie să se mai nască de câteva ori pentru a vedea lumina și tu, care trebuie să te mai naști de atâtea ori pe câte frunze sunt în copacul de deasupra noastră, râzi de nu te mai oprești.

– Cum să nu râd maestre. Sunt fericit. Mi-ai dat cea mai bună veste din viața mea.

– Cum așa? îl întrebă maestrul.

– Păi, maestre, m-ai întâlnit sub copacul acesta meditând. Deși nu am fost curios, mi-ai spus că trebuie să mă mai nasc de atâtea ori, pe câte frunze sunt în copacul acesta, ca să mă pot trezi.

– Așa, și?

– Cum să nu fiu fericit maestre? Îți dai seama câți copaci Bodhi sunt în țara asta?

Povestea noastră se încheie aici. O puteți citi de ori de câte ori vă vine în minte întrebarea: când mă voi trezi spiritual? Sunt convins că fiecare dintre voi va găsi răspunsul potrivit. Aici se încheie și primul episod al poveștilor cu tâlc pentru oameni mari care vor să se trezească. Dacă v-au plăcut și credeți că ați învățat ceva astăzi, dăruiți mai departe aceste trei povești. Fiți înțelpți și reascultați poveștile din acest episod cu pauze de circa 15 minute între ele. Pe curând și s-aveți parte de cât mai multă lumină !

ARTICOLE ASEMANATOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recente

- Advertisment -vegis.ro
- Advertisment -vitamix.ro
- Advertisment -vitamix.ro