Psihonutriția este un domeniu interdisciplinar care combină principiile psihologiei și nutriției pentru a înțelege și aborda relația dintre alimente, comportamentele alimentare și starea noastră emoțională și mentală. Scopul său este de a ajuta oamenii să dezvolte o relație sănătoasă cu mâncarea, să își înțeleagă obiceiurile alimentare, să găsească un echilibru între nevoile corpului și ale minții, să înțeleagă diferența între foame și poftă !
Poftă vs. Foame
Confuzia dintre poftă și foame este o situație comună, dar poate avea implicații semnificative asupra sănătății fizice, emoționale și relației noastre cu mâncarea. Înțelegerea diferenței dintre cele două este esențială pentru a menține un echilibru și a evita excesele alimentare nesănătoase.
- Foamea fiziologică: Este semnalul natural al corpului că are nevoie de hrană pentru energie și funcționare. Se manifestă prin simptome fizice precum: gol în stomac, scădere a nivelului de energie, tremur ușor, iritabilitate.
- Pofta: Este o dorință psihologică, declanșată de factori emoționali, vizuali sau olfactivi. Pofta este specifică pentru anumite alimente (de exemplu, ceva dulce sau sărat) și nu vine dintr-o nevoie reală de energie.
ÎNSCRIE-TE LA ACEST WORKSHOP ! CLICK AICI !
Ce se întâmplă când confundăm pofta cu foamea ?
- Consumul excesiv de calorii: Dacă răspundem la poftă ca și cum ar fi foame, riscăm să consumăm alimente de care corpul nu are nevoie, ceea ce duce la un surplus caloric și, în timp, la creșterea în greutate.
- Încărcarea corpului cu alimente nesănătoase: Pofta tinde să fie asociată cu alimente procesate, bogate în zahăr, grăsimi sau sare, care pot afecta sănătatea pe termen lung (obezitate, diabet, boli cardiovasculare).
- Cicluri de vinovăție și mâncat emoțional: După ce cedăm unei pofte, apare adesea sentimentul de vinovăție, ceea ce poate amplifica emoțiile negative și perpetua ciclul de mâncat emoțional.
- Desensibilizarea la semnalele naturale ale corpului: Dacă ignorăm constant semnalele reale ale foamei și răspundem doar la poftă, putem pierde abilitatea de a recunoaște cu adevărat când corpul are nevoie de hrană.
- Impact asupra stării mentale: Consumul frecvent din poftă poate deveni un mecanism de coping pentru emoții negative, precum stresul, plictiseala sau tristețea, ceea ce afectează sănătatea mentală pe termen lung.
Cum să prevenim confuzia dintre poftă și foame?
- Ascultă semnalele corpului: Întreabă-te: „Simt gol în stomac sau doar o dorință pentru un anumit aliment?” Dacă răspunsul este specific („Vreau ciocolată”), este probabil poftă. Dacă este general („Aș mânca orice”), este foame.
- Folosește regula celor 10 minute: Când simți o poftă, ia o pauză de 10 minute și bea un pahar cu apă. Dacă dorința persistă, poate fi semnalul unei nevoi reale.
- Practică mâncatul conștient: Stai jos, fără distrageri, și savurează mâncarea. Acordă atenție texturii, aromei și sentimentului de sațietate.
- Identifică declanșatorii emoționali: Gândește-te la ce simți în momentul în care apare pofta. Este stres? Plictiseală? Înlocuiește răspunsul automat cu o activitate care să gestioneze emoțiile, precum o plimbare sau un moment de meditație.
- Creează obiceiuri sănătoase: Planifică mesele în mod regulat pentru a preveni senzația de foame extremă, care poate amplifica pofta. Alege alimente bogate în fibre și proteine pentru sațietate pe termen lung.
GÂNDURI DE FINAL
Confundarea poftei cu foamea poate duce la dezechilibre atât pe plan fizic, cât și emoțional. Putem dezvolta o relație conștientă cu mâncarea, discernând impulsurile, reducând excesele și promovând echilibrul pentru o stare de bine. Recunoașterea semnalelor corpului este cheia pentru a face alegeri alimentare care să ne hrănească nu doar trupul, ci și sufletul.