Rușinea poate fi problematică atunci când o interiorizăm și are ca rezultat o evaluare prea dură a propriei noastre persoane. Acest critic numit RUȘINE îți poate spune că ești o persoană rea sau că nu ai niciun fel de valoare. Acest sentiment mai este definit și ca o stare de jenă sau umilire ce apare în legătură cu percepția că ai făcut ceva nepotrivit, dezonorant sau imoral, nu este neapărat ceva negativ. Deși este preponderent percepută ca fiind o emoție negativă, la originile ei, rușinea a jucat un rol important în supraviețuirea noastră ca specie.
Fără sentimentul de rușine ar fi fost posibil ca oamenii să nu fi simțit nevoia de a adera la normele culturale, să respecte legile sau să se comporte într-un mod care să le permită să existe ca ființe sociale. Din moment ce vrem să fim acceptați, rușinea este un instrument evolutiv care ne ține pe toți în frâu, așa că acest sentiment va mai dăinui o vreme printre oameni, deși simțim cum se diminuează parcă, de la o generație la alta, lăsând mai mult loc pentru „nesimțire”.
Vestea cea bună este că, oricât de profund te-ai simți tu rușinat, prea puțin are de-a face cu valoarea ta sau cu ceea ce ai greșit la un moment dat.
Mai mult, poți scăpa de excesul de rușine printr-o strategie bine pusă la punct. Există câteva concepte comune care se suprapun cu rușinea, printre care, jena, umilirea și vinovăția. Cu toate acestea sunt termeni diferiți și ar trebui să-i înțelegem foarte bine. Eu unul aș pune rușinea pe primul loc al manifestărilor convingerilor limitative și, imediat pe locul 2, nesimțirea. Astăzi vorbim însă despre RUȘINE.
Iată câteva semne ale experimentării ale acestui sentiment copleșitor :
- senzația de sensibilitate
- senzația de neapreciat
- înroșirea incontrolabilă a feței
- senzația de a fi fost folosit
- senzația de respingere
- senzația că ai puțin impact asupra celorlalți
- a fi îngrijorat de ceea ce cred alții despre tine, o convingere
- un alt semn că manifești rușine este acela că te îngrijorezi că nu ești tratat cu respect
- nu-ți împărtășești gândurile sau sentimentele pentru că ți-e teamă că s-ar putea să fii jenat
- ți-e frică să nu cumva să arăți nepotrivit sau prost
- ți-e frică de eșec
- te simți ca un străin
- te simți suspicios și nu poți avea încredere în ceilalți
- nu vrei să fii în centrul atenției
- încerci să te ascunzi sau să fii excesiv de discret
- ești încercat de sentimente de regret și senzații de dezonorare
Când te confrunți cu asemenea sentimente îți pierzi parcă identitatea, privești în jos, în loc să privești în ochii oamenilor, aduci umerii în față, uneori ești în imposibilitatea de a te mișca, te bâlbâi atunci când vorbești, vorbești cu o voce prea blândă și poate chiar plângi. Acestea sunt răspunsuri defensive, însă, dacă adaugi un pic de furie, este posibil să te rănești singur sau să ataci alte persoane, pentru a-ți abate atenția de la copleșitorul sentiment de rușine.
Există mai multe tipuri diferite de rușine.
- rușinea trecătoare – care se referă la acel sentiment trecător pe care îl ai atunci când faci o greșeală, poate într-un cadru social. Acest tip de rușine trece rapid și nu creează probleme speciale;
- rușinea cronică, cea care se referă la un sentiment pe care-l percepi tot timpul și te face să simți că nu ești suficient de bun. Acest tip de rușine îți poate afecta funcționarea și sănătatea mintală.
- rușinea sub formă de umilire – care este cea mai intensă formă de rușine și apare atunci când suntem stânjeniți în mod critic de ceva anume; Adesea, acest lucru se simte atunci când ceva se întâmplă în fața altor persoane.
- rușinea de înfrângere – care se întâmplă atunci când ne confruntăm cu un eșec sau o înfrângere. De exemplu, dacă pierzi un meci pe care te așteptai să-l câștigi;
- rușinea de a fi în preajma străinilor – care reflectă sentimentul că se va descoperi că ceva nu este în regulă cu tine. Acest tip de rușine este comun cu anxietatea socială;
- rușinea de sine – adică a te simți ca și cum ai fi o persoană inferioară – acesta este un tip cronic de rușine cu efecte de lungă durată;
- rușinea legată de iubirea neîmpărtășită, indusă de convingerea limitativă că nu ești suficient de bun ca să meriți iubirea celeilalte persoane;
- rușinea legată de expunerea nedorită, sau umilirea publică;
- rușinea legată de dezamăgire sau eșec;
- rușine legată de excludere;
- rușinea toxică– similară cu rușinea interiorizată prin faptul că implică ideea că în interiorul tău există ceva inerent în neregulă cu tine. Rușinea toxică este o parte a identității tale de bază, mai degrabă decât o stare tranzitorie. Oamenii care se confruntă cu o rușine toxică pot încerca să prezinte un sine exterior perfect pentru a ascunde cum se simt în interior. Și, în sfârșit:
- RUȘINEA SĂNĂTOASĂ, pentru că poate exista și rușinea sănătoasă. Rușinea poate fi sănătoasă atunci când te face să ai umilință, îți permite să râzi de tine, te face umil sau te învață despre limite. Fără puțină rușine, oamenii nu ar avea cum să gestioneze modul în care comportamentul lor îi afectează pe alții.
Răspunsul emoțional de rușine este normal și natural. Cu toate acestea, când rușinea devine extremă, se cheamă că avem o problemă. Vă întrebați, probabil, care sunt cauzele rușini? Unele sunt trecătoare iar altele își au originea în copilărie, în perioada de formare și consolidare a egoului, cuprinsă între 2 și 8 ani. Anumite probleme de natură psihică pot crea. De asemenea, sentimente de rușine. Experiențele traumatice, respingerea celorlalți, deficitul de atenție, așteptările neîmplinite, educația nepotrivită, sunt cele mai importante cauze ale rușinii duse la cote paroxistice.
Dacă ne confruntăm cu sentimente excesive de rușine, trebuie să știm care sunt potențialele efecte negative pe care le putem atrage asupra noastră:
- izolarea socială;
- dependențe de tot felul;
- proiectarea rușinii asupra altor persoane
- ne putem confrunta cu probleme de sănătate fizică
- ne vom umfla egoul pentru a ascunde credința că nu avem valoare
- ne va scădea stima de sine
- ne va fi mai greu să avem încredere în oameni; și multe altele.
Rușine versus vinovăție
Deși sunt două lucruri total diferite, rușina și vinovăția sunt adesea confundate. În general, vinovăția este legată de ceva ce ai făcut, pe când rușinea se referă la aspecte ale personalității și caracterului, despre care crezi tu în mintea ta că sunt inacceptabile. Primul pas în diminuarea sentimentele excesive de rușine este să conștientizezi diferența dintre ea și vinovăție. Rușinea nu înseamnă să faci ceva greșit. Este vorba despre un sentiment pe care îl ai atunci când percepi că nu ești suficient de bun.
Există doi pași importanți pentru a vă vindeca rușinea.
- Primul este să-ți explorezi rușinea în loc să o eviți.
- Al doilea este vindecarea și depășirea rușinii.
Obținerea unei perspective asupra rușinii tale și înțelegerea sursei din care vine, precum și modul în care îți influențează deciziile actuale, te va ajuta în mare măsură să împiedici rușinea să-ți conducă viața. O modalitate de a-ți recunoaște rușinea este să începi să fii atent la emoțiile tale în diferite situații. Când simți că ți se declanșează sentimentele de rușine? Când simți rușine, cum reacționezi sau cum te simți diferit? Dacă nu ești sigur, încearcă să scrii într-un jurnal despre sentimentele tale de rușine. Ai putea scrie despre evenimente din trecutul tău în care ai simțit rușine. Scrie orice sentimente sau gânduri pe care le-ai avut și cum ai reacționat la acea situație din trecut. Apoi, petrece ceva timp examinând modul în care rușinea din trecut te influențează și astăzi. Ce te-au învățat situațiile din trecut despre tine?
Îndrăznește să fii înțelept și îmbrățișează-ți rușinea!
Acum că ți-ai identificat și recunoscut rușinea, este timpul să lucrezi la îmbrățișarea rușinii tale. Deși acest lucru s-ar putea simți contraintuitiv, pentru a vă vindeca de sentimentele voastre de rușine este necesar să scoateți aceste sentimente din lumea voastră interioară la lumina zilei, să le aduceți în fața conștiinței. O tehnică excelentă este să-ți amintești că dragostea ta pentru tine însuți trebuie să fie necondiționată, ori de câte ori te simți rușinat. Fii sincer cu tine și cu ceilalți. Nu evita rușinea pe care o simți. Rușinea este o emoție umană complexă care poate avea multe cauze sau declanșatoare diferite și care necesită atenție și acceptare pentru a fi depășită. În funcție de tipul tău specific de rușine, ți-ar putea fi mai ușor să vorbești cu un profesionist despre sentimentele tale, decât să încerci să-ți depășești singur rușinea. În plus, dacă aveți alte probleme de sănătate mintală, atunci un profesionist în domeniu vă va putea ajuta cu siguranță. Până a ajunge la un specialist, însă, reține că rușinea este o experiență interiorizată despre tine ca persoană, despre un anumit aspect al caracterului tău sau despre felul în care cineva te-a tratat și cum te-a făcut să te simți despre tine.
Rușinea nu trebuie să continue să fie filtrul prin care te vezi pe tine însuți.
Identifică-ți rușinea, îmbrățișeaz-o, întreabă-te ce anume a venit să te învețe, mulțumește-i și apoi, las-o să plece mai departe. Dacă rușinea este o problemă pentru tine, atunci este timpul să începi să lucrezi pentru a-ți schimba gândurile, convingerile și atitudinile față de tine. Vrei un instrument ultraeficient de luptă împotriva rușinii? Ridică-ți vibrația și spune; Cer Universului puterea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba și înțelepciunea de a face diferența între ele. Dacă încă mai simți că ai nevoie de sprijin, îndrumare și susținere, poți solicita o consiliere individuală. Sursa de Motivație Zilnică este aici pentru tine. Ne poți scrie oricând pe adresa noastră de e-mail, accesând butonul de CONTACT din meniu.
