miercuri, aprilie 17, 2024
libris.ro
AcasăPSIHOLOGIESECRETELE PSIHOLOGIEI INVERSE

SECRETELE PSIHOLOGIEI INVERSE

Ce este psihologia inversă?

Psihologia inversă este o tactică de manipulare care are ca scop obținerea unui comportament de la un individ prin determinarea acestuia să facă opusul comportamentului pe care-l manifestă la un moment dat. Tehnicile folosite în psihologia inversă se mai numesc și tehnici ,,paradoxale” deoarece implică determinarea oamenilor să facă un lucru în speranța că vor face contrariul. Aceasta este folosită adesea în marketing însă fiecare dintre noi a folosit-o conștient sau mai puțin conștient de-a lungul vieții.

Exemple de psihologie inversă în viața de zi cu zi:

  • Când un profesor dorește ca elevii săi să citească o anumită carte și le spune ,,Această carte este cam dificil de înțeles. Este evaluată ca fiind peste nivelul vostru de la momentul acesta.” cu speranța că elevii vor simți o provocare în acest sens și vor căuta cartea respectivă.
  • Când părinții folosesc fraze de tipul ,,Sigur nu poți termina toate legumele din farfurie.” sau ,,Probabil că nu vei putea alerga până acolo.” pentru a determina copiii să facă aceste activități ca o încercare de a demonstra că totuși sunt în stare.
  • Când oamenii spun lucruri rele despre ei înșiși în speranța că interlocutorul va fi mai disponibil să-i contrazică și să le aducă complimente.

Cum funcționează psihologia inversă?

Acest tip de persuasiune funcționează pe baza reactanței psihologice. Aceasta constă în faptul că atunci când indivizii se simt presați să acționeze într-un anumit fel, vor prefera să facă opusul pentru a-și demonstra autonomia. Când un individ simte o amenințare la adresa propriei libertăți acesta va încerca să își restabilească controlul perceput asupra propriilor acțiuni. Astfel, psihologia inversă va avea succes asupra celor care tind să nu fie de acord cu ceea ce li se spune sau cu ordinele care le sunt date.

Așadar, dacă aveți impulsul de a călca pe un spațiu verde imediat ce ați văzut pancarta pe care scrie ,,Nu călcați iarba” și nu sunteți o persoană care, de obicei, se descalță și calcă pe iarbă din plăcere proprie, atunci cel mai probabil că aveți un grad mare de reactanță psihologică și veți fi mai vulnerabili la acest tip de manipulare.

Cum se realizează psihologia inversă?

Există mai multe tehnici prin care psihologia inversă se poate realiza. Câteva dintre acesta sunt:

  • interzicerea comportamentului țintă – ,,Nu face X”.
  • punerea la îndoială a capacității persoanei de a efectua comportamentul țintă – ,,Probabil că nu ați putea face X”, „X este prea greu pentru tine”, „Nu vei putea face X bine”.
  • încurajarea opusului comportamentului țintă – „Ar trebui să faci Y, pentru că e mult mai bine decât X”.
  • descurajarea comportamentului țintă -,,Nu ar trebui să faci X”.
  • afirmarea unor lucruri negative despre comportamentul dorit -,,X este atât de rău! Cine și-ar putea dori așa ceva?”.
  • prezicerea că persoana nu se va implica în comportamentul dorit – ,,Probabil nu vei face X”.

Cine este cel mai vulnerabil la psihologia inversă?

Din cauza faptului că reactanța psihologică se instalează atunci când autonomia noastră pare a fi amenințată, psihologia inversă va fi foarte eficientă în cazul copiilor sau a adolescenților. Aceștia sunt predispuși să își afirme autonomia din cauza identității lor neconturate și fragile și vor fi cei mai dornici să demonstreze contrariul sau să caute validare realizând opusul a ceea ce li se spune să facă. Din acest motiv interzicerea unor activități nu face decât să stârnească dorința unui adolescent de a le experimenta în căutarea validării și a identității. Probabil toți părinții care au trecut prin perioada adolescenței copiilor lor știu că interzicerea vehementă a ieșirilor în anumite locuri, a unor substanțe periculoase, a alcoolului sau a unor grupuri de prieteni a împins adolescentul chiar și mai puternic spre acele situații.

Altă categorie de oameni care sunt vulnerabili la psihologia inversă sunt oamenii rebeli și nonconformiști. Acești oameni au o tendință generală de a nu fi de acord cu normele impuse sau cu figurile de autoritate și vor face în foarte multe cazuri opusul a ceea ce le este spus să facă. Deși ei încearcă să-și afirme cu patos preferințele, dorințele în încercarea de a-și defini identitatea, ei sunt cei mai predictibili când vine vorba de a folosi tehnici ce implică psihologia inversă.

Când nu funcționează psihologia inversă?

Prima situație în care aceasta nu funcționează este atunci când persoana țintă are încredere în persoana care folosește psihologia inversă. În acest caz persoana țintă nu va simți nevoia să realizeze contrariul deoarece crede pe cuvânt îndrumarea celuilalt. Un exemplu în acest sens ar putea fi chiar cel de mai sus, cu profesorul care spune că o anumită carte este prea dificilă pentru elevii săi în speranța că aceștia o vor citi. În acest caz, dacă elevii au încredere în capacitățile profesorului lor și în recomandările acestuia, ar putea să nu caute acea carte și să creadă faptul că cel mai probabil nu este o lectură potrivită pentru aceștia orientându-se către alte sugestii pe care profesorul le consideră adecvate.

Altă situație în care nu va funcționa psihologia inversă este atunci când persoana țintă are puțină încredere în forțele proprii sau are o imagine nefavorabilă despre sine. În acest caz persoana asupra căreia se folosește această tactică de persuasiune nu are motivația de a demonstra contrariul sau de a-și afirma autonomia. Un exemplu sugestiv în acest sens este cel al fumătorilor. Majoritatea fumătorilor au deja multe încercări eșuate de a renunța la acest obicei dăunător iar stima lor de sine a avut de suferit la fiecare încercare nereușită. Astfel, cel mai probabil, dacă spunem unui fumător ,,Probabil nu vei putea să renunți la fumat.” acesta ne va da dreptate, nu va fi mai tentat să renunțe la fumat iar încrederea lui că va avea capacitatea să scape de acest viciu se va diminua și mai mult.

Cum ne protejăm de psihologia inversă?

Primul pas pentru a ne proteja de psihologia inversă este să realizăm dacă cineva încearcă să o folosească asupra noastră. Câteva semnale că cineva ar putea folosi psihologia inversă sunt:

  • Persoană poate face comentarii excesiv de negative care par a fi concepute pentru a atrage o reacție.
  • Simți că cineva vrea să faci ceva dar nu va face o cerere directă.
  • Cineva continuă să susțină aceeași idee până în punctul în care te trezești că vrei să faci opusul.
  • Cealaltă persoană are mai mult de câștigat dacă faci opusul a ceea ce sugerează aceasta.
  • Alegerea pentru care o argumentează cealaltă persoană nu este în concordanță cu alegerile sa din trecut.
  • Cealaltă persoană începe brusc să pledeze împotriva unui comportament pe care l-ar prefera în mod normal.

După ce am identificat încercarea de manipulare este important să evaluăm singuri care este cursul de acțiune potrivit pentru noi. Este util să avem permanent în minte care este scopul nostru, la un anumit moment dat și să decidem pentru noi ce acțiuni ar fi util să facem.

Cei care au un sentiment puternic al propriei identități, cei ce știu cine sunt și știu ce vor, nu vor fi atât de predispuși la influența psihologiei inverse deoarece ei se bazează pe propriile valori și în cele mai multe cazuri știu de ce aleg să facă un lucru sau altul. Aceștia nu vor simți nevoia să-și demonstreze autonomia sau identitatea în fața altora deoarece acesta sunt puternic înrădăcinate în ei înșiși. Astfel, știind care ne sunt scopurile și ghidându-ne permanent după propriile valori este puțin probabil să ne abatem de la drumul nostru pentru a demonstra cuiva ceva sau pentru a face o acțiune menită să ne creeze iluzia libertății.

Pericolele utilizării psihologiei inverse

Dacă încercăm astfel de metode asupra oamenilor din viața noastră iar aceștia descoperă că am vrut să îi determinăm să facă un anumit lucru, relația va avea de suferit. Aceștia se pot simți trădați, se pot supăra, vor chestiona motivele pentru care am folosit psihologia inversă sau se vor simți confuzi cu privire la ce ne dorim de la ei.

Tacticile de psihologie inversă implică totuși o formă de manipulare și rămâne la latitudinea fiecăruia să decidă care este gradul de moralitate pe care dorește să îl respecte pentru a fi în acord cu valorile personale. Motivațiile din spatele utilizării acestor tactici se pot împărți în două situații: când dorim să îi determinăm pe ceilalți să facă ceva ce ne aduce nouă un beneficiu sau când dorim să îi determinăm pe ceilalți să facă ceva ce noi credem că este benefic pentru ei.

În prima situație, când încercăm să obținem noi ceva, pentru interes propriu este necesar să ne ghidăm după principiul de a-i trata pe ceilalți așa cum dorim noi să fim tratați. Cât este de important beneficiul pe care l-am putea câștiga în detrimentul libertății celeilalte persoane? Chiar merită să câștigăm ceva ce nu am putea avea decât printr-un mijloc de manipulare? Oare acel lucru este mai important decât relația pe care o am cu persoana în cauză? Nu am încredere că pot obține acel lucru comunicând direct ceea ce îmi doresc? Acesta sunt câteva întrebări pentru a ne clarifica natura și importanța motivelor pentru care am putea fi tentați să apelăm la manipularea cuiva.

În a doua situație, când credem că, prin folosirea psihologiei inverse, determinăm o persoană să facă ceva ce considerăm că îi aduce un beneficiu, este necesar să chestionăm gradul în care suntem noi în măsură să știm ce e mai bine și ce nu este mai bine pentru cineva și dacă această cale este cu adevărat benefică. Ar putea părea tentant să o folosim pentru a ne determina copiii să face ceva benefic dar este important să ne întrebăm ,,Vreau să-l conving pe copilul meu să facă ceva pentru a-mi demonstra mie că poate sau este important ca pe viitor copilul meu să știe singur ce este benefic pentru el?”. Dacă folosim în mod repetat această tactică pe pielea copiilor, cel mai probabil, pe viitor, nu vor ști în ce tip de activități să se angajeze și vor avea dubii asupra motivațiilor părinților lor. Vor fi nesiguri în ceea ce privește cine sunt sau ce se așteaptă de la ei. O cale mai sănătoasă care implică însă mai mult efort este să fim cinstiți cu ceea ce dorim de la copii, să îi motivăm temeinic să înțeleagă care sunt beneficiile unei activități pentru a construi un sistem intern puternic de valori pe care copilul să îl folosească întreaga viață pentru a se ghida singur.

Un  gând de încheiere

Psihologia inversă este o tactică de manipulare care presupune determinarea oamenilor să facă ceva prin a le sugera să facă opusul și se bazează pe reactanța lor psihologică. Oamenii simt nevoia să-și afirme autonomia și libertatea atunci când acestea par a fi amenințate din exterior de o autoritate sau de o părere dezaprobatoare. Așadar este util să cunoaștem această tactică pentru a ne putea proteja de ea și pentru a evalua când sau dacă este de dorit să o folosim.

 

 

ARTICOLE ASEMANATOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recente

- Advertisment -vegis.ro
- Advertisment -vitamix.ro
- Advertisment -vitamix.ro