miercuri, februarie 28, 2024
libris.ro
AcasăDEZVOLTARE PERSONALĂ | SELF HELPVindecă-te de îngrijorarea excesivă!

Vindecă-te de îngrijorarea excesivă!

Îți faci griji în exces? Grijile sunt dobânzi ce le plătim pentru bani pe care nu i-am luat niciodată cu împrumut. Există multe feluri de îngrijorare. S-ar putea să vă fie teamă de o situație specifică – un accident de avion, de exemplu, sau vă puteți îngrijora să nu fiți cumva respinși de alți invitați la o petrecere. Și atunci când lași o treabă neterminată s-ar putea să te nu te ia somnul.  Sau, la fel ca marea majoritate a oamenilor, s-ar putea să-ți faci griji pentru cât de mult îți faci tu griji. Îngrijorarea are conotații pandemice și ar trebui tratată ca atare.

Cei care se îngrijorează în exces recunosc că se simt deranjați de grijile lor, dar invocă și motive aparent raționale pentru a crede că îngrijorarea este un instrument util. În primul rând, îngrijorarea te poate face să simți că ai avea cumva controlul, te face să te simți pregătit pentru a înfrunta diferite situații și, mai mult decât atât, să te simți responsabil. De cele mai multe ori, chiar crezi că îngrijorarea te va ajuta să găsești o soluție pentru orice te îngrijorează. Îngrijorarea poate fi însă și un proces mai inconștient pe care l-ai dezvoltat, deoarece părinții tăi te-au învățat să-ți faci griji. Mulți îngrijorați cronici au experimentat traume în copilărie sau au avut părinți supraprotectori. Astfel că își fac griji să nu dezamăgească oamenii sau pentru că se simt prea rușinați. Problema este că, pe cât de mult te agită îngrijorarea, pe atât de mult te împiedică să faci față emoțiilor mai intense sau chiar să le simți. Oamenii nu realizează că îngrijorarea este o mască pentru ceva mult mai profund și tot încearcă să concentreze asupra îngrijorării în sine.

Există mai multe strategii comune abordate mai mult sau mai puțin conștient pe care oamenii le folosesc pentru a încerca să-și gestioneze grijile.

Le voi enumera aici sub formă de întrebări, voi încercați să le analizați cu atenție pentru a vedea cu care dintre acestea vă identificați.

  1. Uneori cauți liniștirea întrebându-ți prietenii dacă arăți bine sau mergând la medic pentru a verifica o aluniță îngrijorătoare? Acest lucru funcționează pentru o perioadă scurtă de timp. Vei continua însă să întrebi despre aspectul tău sau vei începe să te îndoiești de opinia medicului consultat
  2. Încerci să-ți suprimi grijile? A-ți impune să nu te gândești la ceva, te face să te gândești mai mult la acel ceva.
  3. Faci cercetări, căutând informații care să-ți confirme gândurile negative?
  4. Verifici continuu ceva, trecând pe lângă oglindă la fiecare câteva minute?
  5. Eviți sau amâni? De exemplu, amâni programarea la medic sau cauți scuze pentru a evita să mergi la o petrecere?
  6. Folosești alimente, alcool sau droguri pentru a te face să te simți mai bine sau pentru a te amorți un pic ?
  7. Te pregătești și încerci să ai control total asupra fiecărui aspect al vieții?
  8. Folosești comportamente de căutare a siguranței, cum ar fi să te sustragi de la o conversație înainte ca aceasta să aibă șansa de a deveni incomodă?
  9. Ești prea concentrat să faci o impresie bună, crezând că dacă te abați, oamenii te vor judeca?
  10. Reanalizezi obsesiv ceva ce s-a întâmplat deja?
  11. Tânjești la fel de obsesiv după certitudine?
  12. Lupți împotriva gândurilor pe care le consideri „nebunești”, în loc să accepți doar că le ai?

Mulți oameni cred că pur și simplu doar având asemenea gânduri îngrijorătoare le vor face să devină realitate. De exemplu, persoanele cu anxietate socială cred că vor rămâne descoperite într-o conversație pentru că și-au făcut deja griji pentru asta. Aceste persoane ar trebui să realizeze că un gând nu este dovada că ceva se va întâmpla. Atragem ceea ce gândim, însă este nevoie de multă încărcătură emoțională pentru însămânțarea unui astfel de gând în subconștient. Este nevoie de credință. Doar gândurile nu sunt suficiente pentru a atrage din Univers obiectele acestora. Trebuie să existe și dorință și emoție în spatele gândurilor. Toate aceste strategii comune pe care le-am enumerat, nu sunt soluții reale. Ele sporesc de fapt îngrijorarea. Și, pentru că multe dintre ele îți reduc temporar anxietatea, nu ai niciodată șansa de a învăța tehnici reale care să-ți reducă anxietatea pe termen lung. Ai dezvoltat credința că nu poți face față lucrurilor pentru care ești îngrijorat, ceea ce înseamnă că nu vei înceta niciodată să-ți faci griji. Scapă de această credință falsă ! Reprogramează-ți mintea să accepte alte convingeri cu valoare reală de adevăr; convingeri constructive, pozitive, nu negative, limitative.

Iată cei 7 pași cu ajutorul cărora poți să scapi de griji!

1.Identifică îngrijorarea productivă și neproductivă. Unele griji duc la rezolvarea reală a problemelor, dar cele mai multe dintre ele doar te împiedică să experimentezi pe deplin viața.
2. Acceptă realitatea și angajează-te pentru schimbare: Acceptarea faptului că se pot întâmpla lucruri rele – în loc să îți faci griji pentru ele – te eliberează și te ajută să schimbi ceea ce puteți controla.
3. Provoacă-ți gândirea îngrijorată: rezultatele proaste par adesea inevitabile, dar adevărul este că procesul de gândire din spatele predicției situațiilor este viciat și de multe ori te determină să te concentrezi asupra lucrurilor greșite.
4. Concentrează-te pe amenințarea mai profundă: Oricât de neplăcut este, îngrijorarea este de fapt o modalitate de a-ți distrage atenția de la o frică mai profundă, pe care ar trebui să o identifici.
5. Transformă „eșecul” în oportunitate. Ceea ce percepi ca eșec poate fi reîncadrat ca informații de utilizat pentru eforturile viitoare sau chiar ca un rezultat pozitiv.
6. Folosește-ți emoțiile mai degrabă decât să-ți faci griji pentru ele: înțelege ce îți spun emoțiile tale mai profunde.
7. Preia controlul asupra timpului. Punându-ți grijile în perspectivă, poți opri sentimentul de urgență și îți puteți planifica mai bine timpul.

SĂ LE EXPLICĂM PUȚIN PE FIECARE!

Identificați îngrijorările productive și neproductive și faceți diferența

În ciuda anxietății pe care o provoacă și a metodelor de adaptare nesănătoase pe care te încurajează să le dezvolți, îngrijorarea nu este întotdeauna rea. În primul rând trebuie să înveți să înțelegi diferența dintre îngrijorarea productivă și îngrijorarea neproductivă. Îngrijorarea productivă este locul în care iei măsuri imediate, concrete, pentru a rezolva problemele. Îngrijorarea neproductivă, înseamnă că nu poți accepta incertitudinea și concentrezi obsesiv asupra problemelor ipotetice în încercarea de a găsi soluții perfecte. Dacă tot vă faceți griji pentru ceva, întrebați-vă dacă este productiv sau neproductiv. Este problema rezonabilă și soluția acționabilă? De exemplu, îți faci griji pentru că ai o călătorie mai lungă de făcut cu mașina. Grija productivă este planificarea traseului și umplerea rezervorului. Însă, dacă îți faci griji că, în timpul călătoriei, poți fi ucis sau înșelat de cineva care face autostopul, aceasta este o îngrijorare neproductivă. Reține asta ! Fă-ți un inventar al grijilor și analizează-le dacă sunt sau nu productive.

Acceptă realitatea și angajează-te pentru schimbare

Îngrijorarea este o luptă activă pentru acceptarea adevărului conform căruia rezultatele proaste sunt posibile. Nu există nicio certitudine că poți controla pe deplin o situație. Renunțarea la ideea de a ține totul sub control îți oferă o mare ușurare și te ajută să te concentrezi pe ceea ce poți cu adevărat controla. Există mai multe tehnici, cunoscute sub numele de „antrenamente pentru incertitudini”, pe care le poți folosi pentru a învăța să accepți realitatea și să-ți cunoști limitările. Mai întâi examinează costurile și beneficiile acceptării incertitudinii. Odată ce ai acceptat realitatea (și, prin urmare, incertitudinea), trebuie să te angajezi să te schimbi, recunoscând puterea alegerii. De exemplu, dacă vrei să slăbești trebuie să te întrebi dacă ești dispus să alegi să faci ceea ce este nevoie. Apoi, relaxează-te acceptând imperfecțiunea. Continuă să urmărești progresul mai degrabă decât perfecțiunea, altfel nu vei avea deloc succes. În cele din urmă, trebuie să te antrenezi să urmărești un disconfort constructiv, cum ar fi exercițiile fizice, mai degrabă decât să eviți orice te face să te simți inconfortabil. Fă o listă cu istoricul disconfortului tău – notează lucrurile pe care le-ai făcut și care au fost neplăcute sau inconfortabile și cum te-ai simțit după ce le-ai făcut. În multe cazuri, vei descoperi că te-ai simțit mai bine cu tine însuți după ce s-a produs un disconfort constructiv. Poți face progrese adevărate doar acceptând disconfortul și incertitudinea, mai degrabă decât evitându-le sau negându-le.

Provoacă-ți grijile ! Pune-le la încercare!

Acum este timpul să înveți tehnici pentru a-ți pune grijile în perspectivă și a le învinge. Un jurnal de îngrijorare este o modalitate de a ține evidența când, unde și cât de mult te îngrijorezi, precum și cum te face să te simți îngrijorarea. Acest lucru te ajută să gestionezi situațiile sau declanșatoarele care provoacă îngrijorare și să împiedici să se mai întâmple inutil. Poți încerca să rezervi un anumit moment al zilei, doar pentru îngrijorare. Exersarea îngrijorării la un moment dat te eliberează pentru restul zilei și te ajută să obții controlul asupra grijilor, descoperind cât de repetitive sunt acestea. Și poate chiar o să înceapă să te și plictisească grijile astea…
Cea mai eficientă tehnică este să lansezi o provocare grijilor tale. Poți învinge grijile punându-ți o serie de întrebări.

  • Ce fel de distorsiuni de gândire, cum ar fi catastrofizarea sau comparațiile nedrepte, folosești când îți faci griji?
  • Cât de probabil este să se transforme în realitate grijile pe care le întreții?
  • Care este cel mai rău, cel mai probabil și cel mai bun rezultat al grijilor tale?
  • Care sunt pașii pe care îi poți face pentru a obține un rezultat bun?
  • Ce dovezi ai că se va întâmpla cel mai rău rezultat?
  • De câte ori au fost greșite grijile tale?
  • Pune-ți grijile în perspectivă. Ceea ce te îngrijorează este într-adevăr atât de devastator sau doar un inconvenient?
  • Dacă se întâmplă un rezultat prost, ce ai putea întreprinde pentru a face față acestui rezultat?
  • Dacă un prieten ar avea grijile tale, ce i-ai spune?
  • Cum ți-ai explica de ce îngrijorarea ta nu este de fapt o problemă?

Răspunzând la aceste întrebări, vei descoperi că obții o perspectivă mult mai realistă asupra grijilor tale, ceea ce îți oferă control asupra lor.

Concentrează-te pe amenințarea cea mai profundă

Acum că ai o înțelegere mai bună a ceea ce te îngrijorează și o perspectivă mai realistă, este timpul să înțelegi convingerile care stau la baza grijilor iraționale. S-ar putea să crezi că ești inferior sau superior, să te temi de abandon sau să te simți neajutorat. S-ar putea să fii obsesiv de perfecționist, să fii obsedat de a impresiona oamenii sau să te simți responsabil pentru asigurarea confortului tuturor celorlalți. Oricare ar fi credința ta de bază, aceasta aduce cu sine grijile și le amplifică disproporționat. Să luăm un exemplu. O femeie își face griji că soțul ei o va abandona, în ciuda dovezilor că au o căsnicie bună, deoarece divorțul părinților ei a făcut-o să se simtă nedemnă de stabilitate. Iată cum experiențe trecute cu un potențial traumatic destul de semnificativ, care ne-au provocat emoții pe care nu am știut să le gestionăm, pot provoca un flux de griji ireale, care ne macină creierii. Ține minte asta. Identifică-ți credințele, convingerile limitative înrădăcinate în subconștientul tău și înlocuiește-le cu convingeri constructive, care te vor ajuta să-ți atingi obiectivele. Ai nevoie de ajutor ? Sursa de Motivație Zilnică este la doar un click distanță de tine. Scire-ne pe adresa de e-mail a canalului și solicită o consiliere personală.

Transformă eșecul în oportunitate

Îngrijorarea se bazează foarte des pe teama de eșec. Când te confrunți cu posibilitatea unui eșecului, ce faci? Eviți situația? Încerci și apoi renunți? Trebuie să înveți să evaluezi dacă ceva experiența pe care ai catalogat-o ca fiind un eșec constituie de fapt un eșec. Poate că un examen nu a mers bine la școală, dar asta nu înseamnă că vei pica la toate celelalte teste. Privește eșecul ca pe o oportunitate de a evalua ce a funcționat și ce nu, dacă vrei să-ți îmbunătățești șansele de succes în viitor. Eșecurile sunt urmate de succese și rezultate pozitive. Programează-ți asta în minte prin repetiție : Eșecul este o reflectare a unui comportament care nu a funcționat – nu este o reflectare a valorii tale ca persoană.

Folosește-ți emoțiile în loc să-ți faci griji din cauza lor sau pentru ele

Deși îngrijorarea poate fi un sentiment negativ, este de fapt o modalitate de a evita emoțiile negative, deoarece te determină să gândești în loc să simți. Cercetările arată că pentru a învinge o frică, trebuie să o trăiești mai degrabă decât să o eviți. În acest scop, ține un jurnal de emoții pentru a-ți urmări sentimentele și gândurile ca răspuns la diferite situații. Vei începe să identifici tiparele care-ți declanșează emoțiile negative, cum ar fi frica. În loc să-și faci griji pentru soluții, îți poți experimenta sentimentele și îți poți învinge frica. Programează-ți asta în minte prin repetiție: Problemele vin întotdeauna la pachet cu soluțiile. Dacă nu ai găsit soluția, înseamnă că nu ai nicio problemă.

Preia controlul asupra timpului

Unul dintre semnele distinctive ale îngrijorării este sentimentul de urgență. Simți că timpul îți scapă de sub control, așa că trebuie să găsești soluții imediat și să schimbi felul în care te simți acum. Aceasta este rețeta pentru a te simți copleșit – ceea ce duce la și mai multe îngrijorări. Cu toate acestea, poți opri acest sentiment de urgență. Odată ce îți dai seama că sentimentele tale negative nu sunt permanente, vei realiza și că nu ai nevoie de soluții la probleme chiar în acest moment. Practică mindfulness, care te învață să apreciezi momentul în care te afli, să-l îmbunătățești dacă este posibil și să accepți situații asupra cărora nu ai control. În cele din urmă, simpla planificare a timpului, delegarea sarcinilor și ținerea evidenței a ceea ce ai realizat îți oferă mai mult control asupra timpului. Și, de asemenea, te împiedică să amâni lucrurile la nesfârșit, ajutându-te totodată să-ți înțelegi limitele, astfel încât să știi când să spui nu. Programează-ți asta în minte prin repetiție : Ordinea priorităților în tot ceea ce întreprinzi trebuie să fie următoarea: 1. Lucrurile importante și urgente, 2. Lucurile importante șu neurgente. 3. Lucrurile neimportante dar urgente, 4. Lucrurile neimportante și neurgente.

Un cuvânt de încheiere

După toate probabilitățile, ți-ai petrecut o bună parte din viață îngrijorându-te. Faptul că ai urmărit acest material o confirmă. Suflete cu minte și corp, îngrijorarea nu este o activitate productivă. A învăța cum să identifici sursa grijilor tale și cum te fac grijile să te simți, îți oferă oportunitatea de a le stăpâni. Problemele și eșecurile sunt inevitabile. Modul în care le faci față depinde de tine. Reconstruirea mentalității tale de la cea de umil supus al grijilor și fricilor la cea de învingător care își va putea atinge toate obiectivele, depinde doar de dorința ta de a-ți transforma viața într-una fericită.  Dacă simți că ai nevoie de ajutor și-ți dorești să-l primești, SURSA DE MOTIVAȚIE ZILNICĂ este aici pentru tine. Poți apela oricând la o consiliere individuală din partea noastră.

 

ARTICOLE ASEMANATOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recente

- Advertisment -vegis.ro
- Advertisment -vitamix.ro
- Advertisment -vitamix.ro